Confuzia calviniștilor – Dumnezeu A ALES existența unui nou grup (creștinii), nu persoane separate (indivizi)

Continuare (explicație) de aici:
/ canoanele-false-de-la-dort-dortrecht-un-raspuns dupa Biblie /

Pe saitul monergism un fost creștin ne spune cum a devenit (eretic) calvinist și prezintă aberațiile sinodului de la Dort.
Combat alegerea greșită a textelor din Biblie pe care s-au bazat (greșit) unele puncte.

  1. Depravarea totală
    Am arătat aici (există și alte texte din Biblie care arată acest lucru) că decăderea totală nu implică pierderea voinței libere:
    / pilda-fiului-pierdut tatal-nu-era-calvinist /
  2. Alegerea necondiționată – o confuzie a calviniștilor
    Credem că Biblia a fost scrisă sub inspirația Duhului Sfânt. Dar trebuie să avem discernământ ca să putem face deosebiri:
    a. Cele care vin direct de la Dumnezeu sau au ieșit din gura Domnului Isus (de exemplu poruncile date lui Moise și toate cele spuse și lucrările Domnului Isus).
    b. Unii oameni spun lucruri trăznite, care vin de la oameni și nu sunt inspirate de Duhul Sfănt (de exemplu salutul ”Veșnic să trăiești împărate” – A trăit veșnic?).  Daniel 6.6 și 21
    c. Lucrurile rele făcute de oameni pentru că diavolul cel viclean i-a înșelat. Aceste lucruri vin de la satana. Sub inspirația Duhului Sfânt aceste lucruri satanice ne sunt povestite în Sfânta Scriptură, ca să cunoaștem că ele sunt urmate de rău (de blestem). De exemplu închinarea la idoli și murdărirea cu mizeria altora a adus, în mod repetat, mânia lui Dumnezeu peste poporul Său. La punctul b este un salut folosit în locul și vremea de atunci, nu este poruncit de sus.

Și acum să vedem pe ce se text din Biblie se bazează ”Alegerea necondiționată” calvinistă:
3 Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos.
4 În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui,
5 ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale,
6 spre lauda slavei harului Său pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui. (Efeseni 1) – este mai mult un salut. Se observă că este la începutul Epistolei, fiind o formă de salut. Textul acesta l-au observat calviniștii, dar textele despre pierderea mânturii (căderea din har) din Evrei 6 și 10 nu le-au observat. Dacă trăiau cu băuturi alcoolice lângă ei (precum Calvin, Spurgeon și alți semi-calviniști ”mântuiți pe veci” din vremea noatră) înseamnă că nu au găsit textele mai de la urmă pentru că erau matoliți până au ajuns să le citească și vedeau dublu (mântuți numai prin har).

Noi însă, fraţi preaiubiţi de Domnul, trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci de la început Dumnezeu v-a ales pentru mântuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului. (2 Tesaloniceni 2:13) Este evident faptul că Dumnezeu i-a ales pe creștini (ca grup) pentru mântuire. Dumnezeu ne-a ales ca grup nou, fiecare persoană poate decide să aparțină grupului sau nu. Trebuie făcută diferența: Dumnezeu a ales noul grup (în ansamblul lui), dar fiecare om alege individual.

Știm că în vechime Dumnezeu a ales un popor care să contribuie la chemarea la mântuire a celorlalte nații. Acest popor a dat faliment.
Așa că în Noul Testament, Dumnezeu a făcut altă alegere, a ales un grup de oameni (nu o etnie) care se numesc creștini. Ei se deosebesc de alții prin faptul că îl urmează pe Domnul și păzesc (practic) poruncile Lui.
Adică din VT (Legea veche) în NT (Legea nouă) s-a făcut trecerea de la un popor (grup etnic) la un grup așezat teologic pe Domnul Isus, Matei 16.18 Isus i-a zis: tu eşti Petru (piatră), şi pe această Stâncă voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. Cei care vor să aparțină acestui grup aleg singuri (ca persoane individuale). Ei aleg să răspundă chemării lui Dumnezeu și să Îl urmeze pe Domnul Isus, astfel ei se aleg singuri să fie creștini.
În vechime Dumnezeu a ales un popor și fiecare individ care era născut în acel popor era ales datorită apartenenței). Acum Dumnezeu a ales un grup (creștini) și permite oricui om să aleagă personal (individual) să aparțină lui Cristos.

Unii dintre cei ”mântuiți pe veci” au făcut o confuzie: au confundat alegerea (apariția și existența) grupului de creștini de către Dumnezeu cu alegerea personală (individuală) a oricărui om care vrea să fie creștin (să aparțină grupului).
Deci alegerea din text 4 În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui, 5 ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale (Efeseni 1) se referă la faptul că Dumnezeu a ales existența grupului de creștini în ansamblul lui, nu că Dumnezeu, la facerea lumii, i-a ales numai pe unii (pe ceilalți nu a avut chef, vedeți în link la ce duce această credință). Dumnezeu a rânduit mai dinainte existența acestui grup nou (creștinii) după buna plăcere a voii Sale, oamenii aleg fiecare individual apartenența la acest grup.

Vedeți aici / un articol / despre alegerea de către Dumnezeu a existenței grupului de creștini (în general) și despre talentele, însușirile puse de Dumnezeu în fiecare creștin, în vederea lucrării fiecăruia.

Explicația calviniștilor de la Dort este greșită pentru că se bazează pe o confuzie:
”Alegerea veşnică se referă la hotărârea fermă a lui Dumnezeu prin care, după libera şi buna plăcere a voii Sale, pe temeiul exclusiv al harul Său, a ales, în Isus Hristos, pentru mântuire, înainte de întemeierea lumii – din întreg neamul omenesc care a alunecat, prin propria lui greşeală, din starea iniţială de integritate, în păcat şi pierzare – un anumit număr de oameni, nici mai buni, nici mai vrednici decât ceilalţi, dar care zăceau, împreună cu aceştia, în aceeaşi stare nenorocită.” – Dumnezeu a ales un grup nou, nu indivizi. Oamenii au voință liberă să devină creștini. Harul irezistibil nu ține loc de voință liberă și Dumnezeu nu este un monstru!
Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a si chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit. (Rom. 8.30) Dumnezeu știa că primul grup (popor) ales, bazat pe Legea dată lui Moise, va da faliment așa că încă de la întemeierea lumii a ales un nou grup (creștinii) bazat pe umblarea prin călăuzirea Duhului Sfânt și care este câștigător aici și în veșnicie. Galateni 5.16 Umblaţi cârmuiţi (călăuziți, conduși) de Duhul şi ca urmare nu veți mai împlini poftele firii pământeşti. (traducere greșită Cornilescu).
Romani 8.30 Pe noul grup hotărât (ales) mai dinainte, i-a și chemat – a și creat deja acest grup nou (creștinii). Nici vorbă de predestinare individuală, a fost doar o confuzie (care a devenit erezie!).

Restul punctelor de la Dort nu merită comentate. Dacă măcar unul este fals, cad toate, pentru că se susțin unul pe altul. Nu se bazează pe Biblie, ci se susțin unul pe altul.

Matei 16.18. Si Eu iti spun: tu esti Petru [Petros] si pe aceasta Stâncă [petra] voi zidi Biserica Mea si portile Locuintei mortilor nu o vor birui.

Am găsit comentariul: ”Confuzia porneşte de cele mai multe ori de la jocul de cuvinte folosit de Isus: petra-Petros. Petros este numele apostolului Petru şi înseamnă „pietricică”, iar petra înseamnă stâncă, piatră stabilă – aceasta fiind Stânca Veacurilor (Hristos) pe care este întemeiată Biserica.”

Teologic suntem așezați pe Cristos, nu pe Calvin, care nici măcar nu ne interesează. Jertfa este bună pentru toți oamenii, Dumnezeu îi cheamă pe toți la mântuire dar doar unii răspund chemării și nu toți rămân până la capăt pe calea mântuirii. Doar cei care rămân vor fi cu Domnul în veșnicie!

Încă o confuzie: Dumnezeu a rânduit (ales) existența poporului în VT și a grupului de creștini în NT. Această ALEGERE a fost obligatorie și a fost pusă în practică! Să nu facem confuzia cu faptul că am fost chemați pe nume: suntem chemați când este vestită Evanghelia, prin Cuvânt, dar această chemare individuală (personală) nu este obligatorie. Tit 2.11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce (oferă, nu obligă) mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat. De unde știu că nu obligă: Luca 7.29 Tot poporul care l-a auzit, şi chiar vameşii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan; 30 dar fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui – Dumnezeu a avut un plan pentru ei, dar ei l-au respins.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s