Ce ne învață Ioan Botezătorul: Poți fi mântuit numai pentru că te-a ales Dumnezeu, numai prin credință?

Luca 3
2 … Cuvântul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia, în pustiu.
3 Şi Ioan a venit prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului şi propovăduia botezul pocăinţei (nu al mântuirii ușuratice pe veci!) pentru iertarea păcatelor,
4 după cum este scris în cartea cuvintelor prorocului Isaia: „Iată glasul celui ce strigă în pustiu: „Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările.
5 Orice vale va fi astupată, orice munte şi orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strâmbe vor fi îndreptate, şi drumurile zgrunţuroase vor fi netezite.
6 Şi orice făptură va vedea mântuirea lui Dumnezeu.”
7 Ioan zicea, dar, noroadelor (mai precis vedeți aici articolul) care veneau să fie botezate de el: „Pui de năpârci (vipere), cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?
8 Faceţi, dar, roade vrednice de pocăinţa voastră şi nu vă apucaţi să ziceţi în voi înşivă: „Avem pe Avraam ca tată!” Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
9 Securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face rod bun este tăiat şi aruncat în foc.” – adică în focul veșnic.

10 Noroadele îl întrebau şi ziceau: „Atunci ce trebuie să facem?”
11 Drept răspuns, el le zicea: „Cine are două haine să împartă cu cine n-are niciuna; şi cine are de mâncare să facă la fel.”
12 Au venit şi nişte vameşi să fie botezaţi şi i-au zis: „Învăţătorule, noi ce trebuie să facem?”
13 El le-a răspuns: „Să nu cereţi nimic mai mult peste ce v-a fost poruncit să luaţi.”
14 Nişte ostaşi îl întrebau şi ei şi ziceau: „Dar noi ce trebuie să facem?” El le-a răspuns: „Să nu stoarceţi nimic de la nimeni prin ameninţări, nici să nu învinuiţi pe nimeni pe nedrept, ci să vă mulţumiţi cu lefurile voastre.”
15 Fiindcă norodul era în aşteptare şi toţi se gândeau în inimile lor cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Hristosul,
16 Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: „Cât despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decât mine şi căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.
17 Acela are lopata în mână; Îşi va curăţa aria cu desăvârşire şi Îşi va strânge grâul în grânar, iar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.”

Ioan Botezătorul a propovăduit botezul pocăinței. Unii au vrut (foarte bine!) să fie mântuiți, să fie scăpați de mânia viitoare. Au auzit propovăduirea, au crezut și au vrut să fie botezați. Dar pe cei care au vrut să fie mântuiți numai prin credință, Ioan Botezătorul i-a respins (i-a numit pui de vipere). Ei nu au putut să Îl înșele pe Dumnezeu. Dumnezeu știe cine sunt adevărați urmași ai lui Avraam (cei care își trăiesc zi de zi credința lor, în mod practic, PRIN FAPTE, ca Avraam). Cei care doar cred rămân pe dinafară. Nu există mântuire numai prin har, numai prin credință, numai prin alegerea de către Dumnezeu, prin apartenență! Dorind mântuirea teoretică fără fapte, numai prin credință, ajungeți în focul veșnic.

Versetul 10: Cei care au dorit să fie mântuiți (dar au crezut că vor fi mântuiți fără fapte) au văzut că dacă nu fac nimic, rămân afară din partea fericită a veșniciei! Așa că au întrebat ce trebuie să facă.
Li s-a răspuns: versetul 11 Trebuie să facă fapte bune, versetele 12-14 Trebuie să nu facă fapte rele.

Versetul 17: grâul va fi în veșnicia fericită; pleava (puii de vipere care sperau că vor fi mântuiți fără fapte, numai prin har, numai prin credință teoretică) vor fi în focul veșnic.

Versetul 9: Dumnezeu nu se lasă înșelat, știe bine să îi deosebească pe cei care au ales credința numai teoretică de cei care vor fi mântuiți ca urmare a umblării lor cu Domnul, până la capăt, pe calea mântuirii. Roadele vrednice de pocăință se văd, le vede Dumnezeu și la Judecată va face diferența!

Reclame

Generalizez (2)

Dintre cei care au ucis suflete cu erezia nimicitoare a mântuirii pe veci, câți au făcut-o intenționat? Niciunul.

După revoluție, și la noi s-a răspândit învățătura dracilor că mântuirea nu se poate pierde, că nu există cădere din har (orice ar face oamenii apoi). Unii au primit erezia, au trăit-o și au făcut orice și starea lor de la urmă a ajuns mai rea decât cea dintâi. Nu cred că vreunul din cei care au propovăduit erezia au vrut să ucidă suflete. Au propovăduit prostia asta pentru că au primit-o fără să gândească, apoi (după ce au văzut că unii o iau razna) au predicat că dacă faci orice, aia nu este mântuire. Totuși, au ucis suflete. Nu au vrut intenționat să aducă suflete ca jertfe demonilor (a căror învățătură au propovăduit-o), dar aceasta au ajuns să facă. Nu i-a obligat nimeni (nici demonii) să propovăduiască învățătura dracilor că mântuirea nu se poate pierde! Căți lupi răpitori care au propovăduit o altă evanghelie (falsă, mincinoasă, vicleană, opusă Adevărului Biblic) și astfel au devenit ucigași de suflete vor fi cu Domnul în veșnicie? Vise.

Generalizez

Cineva m-a acuzat că generalizez.

Când am dat exemple de ce fac (și ce au ajuns) unii care se pretind mântuiți pe veci, nu am spus că toți sunt așa răi și stricați! Doar am dat câteva exemple, ca să știți unde duce calea ereziei nimicitoare și nici măcar să nu porniți pe ea! Nu am zis că toți sunt așa.

De obicei, învățătura dracilor nu îi poate afecta negativ pe cei care sunt maturi în credință, pentru că aceștia nu o cred cu adevărat, nu o trăiesc practic!

Dar această erezie nimicitoare poate să îi piardă pe cei care sunt întorși de curând la credința (falsă, a mântuirii care nu se poate pierde). Unii aud despre calvinism și află repede că pot face orice, că mântuirea nu se mai poate pierde (aceasta este partea fanatică, voi scrie despre ei în altă parte – trebuia să nu scriu aici despre ei, pentru că se încurcă lucrurile). Apoi fac orice și starea lor decade din rău în mai rău (unii au ajuns mai răi decât au fost la început).

Nu toți calviniștii sunt așa. Cei care decad sunt puțini. Dar nu ar fi fost mai bine să rămână creștini?

Suntem iertați și intrăm la start, nu la finiș!

steagul-olimpic-de-pe-unica-ro

1 Corinteni 9
24 Nu ştiţi că cei care aleargă pe stadion, toţi aleargă, dar unul singur primeşte premiul? În așa fel să alergaţi, ca să câştigaţi!
25 Iar orice luptător pentru premiu se înfrânează în toate; ei deci, în adevăr, ca să primească o cunună pieritoare, iar noi una nepieritoare, veșnică.
26 Eu deci alerg în felul acesta, nu aiurea (ca și cum nu aș ști încotro alerg); lupt în felul acesta, nu ca lovind în aer.
27 Ci îmi disciplinez trupul şi-l ţin în supunere, ca nu cumva, după ce am predicat altora, eu însumi să fiu descalificat (respins în urma încercării, lepădat).

/ Vedeți categoria Timpurile mântuirii / ca să vedeți despre ce scriu. Numai prin har, numai prin credință (fără merite personale) am intrat pe calea mântuirii, adică am ajuns la start. Umblăm cu Domnul pe calea mântuirii până la capăt, pentru că doar așa vom ajunge la finiș, în partea fericită a veșniciei.

Nu vă luați după cei care ar vrea să vă învețe că odată mântuit ești pe veci mântuit (mântuirea nu se poate pierde)! Biblia aseamănă umblarea pe calea mântuirii în har cu o întrecere sportivă, în care trebuie să depui efort, să rămâi în har, să faci fapte bune și să nu faci fapte rele. Nu există mântuire fără ascultare / vedeți Ioan 3.36 tradus corect / .

Prin har, numai prin credință, fără fapte am ajuns la start, nu la finiș. Nu confundați lucrurile!

Mântuirea nu este fără responsabilitate personală!

1 Corinteni 9
24 Nu ştiţi că cei care aleargă pe stadion, toţi aleargă, dar unul singur primeşte premiul? În așa fel să alergaţi, ca să câştigaţi! – unii delirează cu obsesia mântuirii pe veci, dar Biblia ne spune că pentru propria noastră mântuire trebuie să depunem efort.
25 Iar orice luptător pentru premiu (nu scrie scărpinător în fund) se înfrânează în toate; ei deci, în adevăr, ca să primească o cunună pieritoare, iar noi una nepieritoare, veșnică.
26 Eu deci alerg în felul acesta, nu aiurea (ca și cum nu aș ști încotro alerg); lupt în felul acesta, nu ca lovind în aer.
27 Ci îmi disciplinez trupul şi-l ţin în supunere, ca nu cumva, după ce am predicat altora, eu însumi să fiu descalificat (respins în urma încercării, lepădat).

Biblia a fost insuflată de Dumnezeu ca să ne învețe să luptăm pentru premiul final, mântuirea finală (viitoare): nu facem fapte rele și să facem fapte bune (să umblăm practic cu Domnul, nu doar presupunând teoretic că suntem mântuiți pe veci și atât). Doar așa umblarea noastră cu Domnul se va sfârși în partea fericită a veșniciei!

Învățătorii care se pretind calviniști, pretind ca mântuirea să fie dusă până la capăt (cei care sunt responsabili). / Vedeți categoria Timpurile mântuirii / ca să înțelegeți despre ce este vorba. Doar câțiva fanatici încă mai delirează cu mântuirea pe veci (orice ai face, adică fără responsabilitate personală), că nu ai responsabilitate în mântuirea ta (în umblarea ta cu Domnul pe calea mântuirii), doar ai crezut și ești mântuit numai prin har, fără să faci nimic (chiar dacă nu rămâi în har). Mântuirea creștinilor responsabili este dusă până la capăt! Dacă ești mântuit prin har, rămâi în har până la capăt, până la mântuirea viitoare.

Olimpiada

În articolele anterioare am arătat că mântuirea se aseamănă cu participarea la întrecerile sportive. Am prezentat niște dictatori care au fost nemulțumiți de rezultatele sportivilor în care au investit. Au fost nemulțumiți de rezultatele lor, pentru că au investit în ei.

Au plătit pentru antrenarea lor, pentru transportul, cazarea, participarea lor și toate astea nu i-au teleportat la finiș, ci doar la linia de start. Toată investiția a fost pentru participarea lor la întrecere (să ajungă la linia de start). Întrecerea și-o fac ei (ajutați și de echipamentele lor).

Biblia spune că am fost mântuiți numai prin har, numai prin credință și aceasta este mântuirea la timpul trecut (intrarea pe calea mântuirii). Vedeți / categoria Timpurile mântuirii / . Umblarea (mântuirea la prezent) ne-o facem noi cu ajutorul Duhului Sfânt, dacă rămânem în har. Prin Jertfa Domnului Isus am ajuns la startul umblării noastre cu Domnul, nu la finiș. Dumnezeu nu ne teleportează pe podiumul premianților. Umblăm până la capăt cu Domnul ca să ajungem să primim premiul. Numai cei care rămân pe calea mântuirii vor fi mântuiți în final de mânia lui Dumnezeu (mântuirea viitoare)!

Șobolanii inutili

Ordin de arestare pentru toți sportivii unei țări, după eșecul de la Jocurile Olimpice. ”Sunt niște șobolani inutili”

ordin-de-arestare-pentru-toti-sportivii-unei-tari-dupa-esecul-de-la-jocurile-olimpice-sunt-niste-401567
Foto: Agerpres (foto luată de aici, unde este știrea)

Robert Mugabe, dictatorul din Zimbabwe, a ordonat comandantului Poliției Republicane să aresteze întreaga delegație care a participat la Jocurile Olimpice de la Rio.

Mugabe s-a referit la ei ca fiind niște ”șobolani”, după ce cei 31 de atleți au avut performanțe dezamăgitoare, cea mai bună clasare fiind un loc 8.

”Am irosit banii țării pe acești șobolani pe care îi numim atleți. Dacă nu ești gata de sacrificiu și să iei măcar o medalie de cupru sau de alamă (pentru locurile 4 și 5 – n.r.), cum au reușit vecinii noștri din Botswana, atunci de ce te duci să irosești banii? Dacă mergi la Rio pentru imnul țării și steagul națiunii, am fi trimis tinere și tineri frumoși de la Universitate. E ca și cum un impotent ar avea cinci neveste. Care e rostul? Sunt inutili” a spus dictatorul.

Unii obsedați de erezia mântuirii pe veci ar vrea să ne învețe că numai cei pe care Dumnezeu ( / vedeți articol cu monstrul cel rău / ) i-a ales dinainte pot fi mântuiți, iar ceilalți nu. Toți suntem buni pentru mântuire, Jertfa este bună pentru toți, iertarea este oferită în dar tuturor. Ce s-ar fi ales de noi dacă monstrul numit Dumnezeu ne-ar fi considerat șobolani? (Cu diferența că toți cei care termină umblarea cu Domnul primesc premiul).

La finiș ne așteaptă câte un premiu, pe fiecare

”Delegația Coreei de Nord a cucerit la Jocurile Olimpice din Brazilia cu un total de șapte medalii, dintre care doar două au fost de aur. Însă, înainte de a pleca spre Rio, Kim Jong-un le-a ordonat sportivilor săi să se întoarcă cu cel puțin cinci medalii de aur și 12 medalii de argint sau bronz.
Sportivii nord-coreeni nu au fost în stare să îndeplinească acest obiectiv, iar acum vor plăti pentru această nereușită. Conducătorul Suprem al Coreei de Nord a ordonat acum ca cei care nu au izbutit să se întoarcă cu medalii din „Țara Cafelei” să fie mutați în locuințe de mâna a doua, să aibă rații reduse de mâncare și chiar să fie trimiși să lucreze în mine de cărbuni.”

1 Corinteni 9
24 Nu ştiţi că cei care aleargă pe stadion, toţi aleargă, dar unul singur primeşte premiul? Astfel alergaţi, ca să câştigaţi!
25 Iar orice luptător pentru premiu se înfrânează în toate; ei deci, în adevăr, ca să primească o cunună pieritoare, iar noi una nepieritoare, veșnică.
26 Eu deci alerg în felul acesta, nu ca în nesiguranţă (ca și cum nu aș ști încotro alerg); lupt în felul acesta, nu ca lovind în aer.
27 Ci îmi disciplinez trupul şi-l ţin în supunere, ca nu cumva, după ce am predicat altora, eu însumi să fiu dezaprobat (respins în urma încercării, lepădat).

Nici la jocurile sportive, nici în umblarea pe calea mântuirii, nu te teleportezi la finiș (de la început).

Biblia ne învață să ducem până la capăt mântuirea noastră! Sunt premii suficiente, pentru fiecare câte unul.

Testul mântuirii

Doar cei care umblă pe calea mântuirii până la capăt vor ajunge în partea fericită a veșniciei! Cum poți ști dacă ești pe calea mântuirii:

Ioan 8.47 Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu.

Acestea sunt cuvintele Domnului Isus. Unii eretici ar vrea să ne înșele că odată mântuit ești pe veci mântuit, nici nu trebuie să asculți (cum i-a înșelat satana pe ei). Domnul Isus ne spune că cei care nu ascultă, nici nu sunt din Dumnezeu (în Iacov 2 scrie că credința fără fapte este moartă în ea însăși și nu mântuiește). Nu există mântuire fără ascultare!

Domnul Isus ne spune cum să ajungem la mântuirea viitoare

Atrag atenția asupra unui verset în care Domnul Isus însuși ne spune cum să ajungem la mântuirea viitoare:

Ioan 8. 51 Adevărat, adevărat vă spun că dacă împlineşte cineva Cuvântul Meu, niciodată nu va vedea moartea (se referă la moartea veșnică).

Nici nu seamănă cu erezia nimicitoare a mântuirii pe moment pentru veci (că dacă Dumnezeu te-a ales și te-a mântuit obligatoriu poți face orice că ești mântuit pe veci).

Domnul Isus ne spune că la mântuirea viitoare în veșnicia fericită ajungem doar prin împlinirea (trăirea practică) a Cuvântului! Nu există mântuire ușuratică, pe moment, pentru veci și gata, te-ai mântuit!

Cine este din Dumnezeu ascultă

Ioan 8
47. Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu.”
din altă traducere: Oricine îl are pe Dumnezeu de tată ascultă cu bucurie cuvintele lui Dumnezeu, întrucât voi nu le ascultaţi, asta dovedeşte că nu sunteţi copiii lui.”
48. Iudeii I-au răspuns: „Nu zicem noi bine că eşti samaritean şi că ai drac?”
49. „N-am drac”, le-a răspuns Isus, „ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiţi.
50. Eu nu caut slava Mea; este Unul care o caută şi care judecă.
51. Adevărat, adevărat vă spun că, dacă păzeşte cineva Cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea.”

Vedem din Biblie că nu există mântuire fără ascultare! Nu credeți erezia nimicitoare odată mântuit pe veci mântuit (că mântuirea nu se poate pierde), pentru că prin ea satana vrea să vă piardă sufletele!

Delirul continuă

V-am arătat și vă arat din nou delirul unui obsedat, ca să vedeți că această erezie este de la satana, tatăl ereziilor viclene (de aici, de la comentarii).

Ce numea el calvinism (mai bine zis ce au numit teologii vremii – calvinism ) e o invatatura ce o gasesti pe fiecare pagina a scripturii/ vedeți articol / în care am arătat că Biblia este împotriva mântuirii ușuratice, pe veci. Mai sunt și alte texte în Biblie, am mai scris în alte articole, de exemplu / în acesta / . Acest individ vorbește din ale satanei, împotriva Bibliei!

Ioan 8
Isus le-a spus:
41. Voi faceţi faptele tatălui vostru.”
Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii născuţi din curvie; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.”
42. Isus le-a zis: „Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-aţi iubi şi pe Mine, căci Eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu: n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis.
43. Pentru ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvântul Meu.
44. Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.
45. Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi.
46. Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu Mă credeţi?
47. Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu.”
48. Iudeii I-au răspuns: „Nu zicem noi bine că eşti samaritean şi că ai drac?”
49. „N-am drac”, le-a răspuns Isus, „ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiţi.
50. Eu nu caut slava Mea; este Unul care o caută şi care judecă.
51. Adevărat, adevărat vă spun că, dacă păzeşte cineva Cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea.”

Individul ăsta scrie (din nou) împotriva Bibliei (care a fost insuflată de Dumnezeu și de folos să învățăm din ea, nu să o falsificăm). Vedeți că delirul fanaticilor (cu mântuirea pe veci) este de la satana, pentru că doar satana îi poate coborî așa de mult!