Baptiștilor-falși, calviniști, religia falsă nu vă mântuie

Am văzut cum pe diferite saituri, unii baptiști care s-au lepădat de Domnul și de credința adevărată pentru învățăturile dracilor zic că sunt mântuiți prin har, că mântuirea nu se poate pierde. Această erezie se bazează pe ereziile calviniste.

Am găsit de curând că religia calvinistă este o vrăjeală care nici vorbă să le dea mântuirea. Adică degeaba umbli cu Domnul toată viața (zeci de ani) pe calea mântuirii, faci fapte bune, ai credință etc, dacă Dumnezeu nu te-a ales, nu vei fi cu Domnul în veșnicie. Această erezie se opune Bibliei, care ne învață că cine ALEGE să Îl urmeze pe Domnul până la capăt și să se țină de această alegere, va fi mântuit!

Reforma Protestantă
https://ro.wikipedia.org/wiki/Reforma_Protestant%C4%83
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Calvinismul – Jean Calvin – alcoolistul ăsta nenorocit a făcut o confuzie: https://amfostbaptist.wordpress.com/2015/10/20/confuzia-calvinistilor-dumnezeu-a-ales-existenta-unui-nou-grup-crestinii-nu-persoane-separate-indivizi/
Calvin a insistat pe ideea grației divine necesară pentru mântuirea personală – vedeți aici că ăsta era un dictator nebun cu mințile luate de alcool, drojdier nenorocit: https://amfostbaptist.wordpress.com/2015/12/11/cristos-versus-calvin. În viziunea sa, divinitatea era depărtată de om, care nu se mai putea mântui din păcatul originar prin propriile mijloace. Divinitatea decidea de la începutul lumii care oameni vor fi mântuiți și condamnați, omul fiind predestinat unui destin, fără să-l poată influență (dubla predestinare). – am mai arătat că un asemenea dumnezeu este satana!
https://amfostbaptist.wordpress.com/2015/09/07/monstrul-numit-dumnezeu/

Omul nu putea să știe dacă va fi pedepsit sau mântuit, dar era dator să aibă credință, să se comporte ca și cum ar fi sigur de mântuirea sa – nu vă lăsați înșelați de (pastorii) și învățătorii eretici, faceți pipi pe așa religie care nu vă asigură mântuirea și întoarceți-vă la Dumnezeu, care nu obosește iertând! Ideea de predestinare i-a determinat pe credincioși să creadă că succesul dobândit pe pământ era un semn al faptului că se aflau printre cei „aleși” – aceasta este încă o erezie, ”evanghelia” prosperității. Vedem că niște erezii atrag încă și mai multe erezii, datorită demonilor care îi înșală.

Matei 10.22 cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.

Reclame

Cei care închid oamenilor Împărăția, nici ei nu vor intra în ea!

Matei 23
13. Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! – adică cei care trebuiau să predice Adevărul! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre.
15. Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul ca să faceţi un tovarăş de credinţă; şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteţi voi înşivă. – am văzut cum baptiști botezați membri în biserici baptiste, după ce au primit învățătura dracilor că mântuirea nu se poate pierde au luat-o razna și starea lor de pe urmă a ajuns mai rea decât cea dintâi.

Luca 11.52 Vai de voi, învăţători ai Legii! Pentru că voi aţi pus mâna pe cheia cunoştinţei: nici voi n-aţi intrat (ereticii nu vor intra), iar pe cei ce voiau să intre i-aţi împiedicat să intre.”

În comunism, religia baptistă din România a fost creștină (arministă), foarte aproape de neo-protestanți. După Revoluție și la noi a fost adusă din America erezia nimicitoare că odată mântuit ești pe veci mântuit, că nu există cădere din har orice ai face, adică erezii nimicitoare calviniste (reformate, mizerii apărute de sute de ani). Personal, am cunoscut câțiva baptiști-eretici-calviniști care au ajuns curvari, bețivi, escroci care merg la bisericile lor doar ca să se dea mari și să aibă oamenii încredere în ei, ca să îi poată înșela mai ușor.
Unii (pastori) baptiști au devenit eretici, de exemplu unul care povestește cum a trecut la învățăturile dracilor:
http://www.monergism.ro/index.php/confession/cum-a-aparut-acest-site/
Alți au devenit calviniști eretici ca să își acopere mizeria în loc să se pocăiască și Dumnezeu să îi ierte.
Am arătat într-un articol precedent cum unii se fac eretici calviniști ca să își alunge plictiseala umblării cu Domnul (le lipsea bucuria).

Ce spune Biblia despre (pastorii) baptiști de tip nou eretici calviniști? Vedeți în textul de mai sus. Le doresc lupilor răpitori care vor să sfâșie turma Domnului să le sfâșie Dumnezeu colții și să îi împiedice să mai răspândească otrava satanei. Să dovedească Dumnezeu cine are dreptate: Biblia sau Calvin! Și să le facă Dumnezeu veșnicia mai cumplită!

 

Dumnezeu în Vechiul Testament nu era calvinist

Deuteronom 30.19 Alege viaţa, ca să trăieşti

În tot Vechiul Testament, Dumnezeu îi lasă pe evrei să aleagă și ni se prezintă consecințele bune sau rele ale alegerilor lor.

În mod surprinzător, ei erau poporul ales de Dumnezeu ca să ducă mântuirea și altor popoare. Cei născuți în poporul ales aveau deja prin naștere apartenența, totuși Dumnezeu îi lasă pe fiecare să aleagă și le respectă alegerea. Ultimul cuvânt l-au avut oamenii, chiar și în poporul ales, pentru că Dumnezeu le-a dat permanent posibilitatea să aleagă!

De ce să credem că s-a schimbat Dumnezeu?

 

Lutheranii (urmașii lui Luther) s-au lepădat (parțial) de calvinism

Am găsit comentarii:

vali says:
November 28, 2012 at 7:09 pm
Martin Luther nu sa dezis niciodata de invatatura lui Augustin, cu exeptia invataturi despre purgatoriu, pe care a respinso dupa ce si-a inceput lucrarea de reformator. Biserica Lutherana s-a indepartat de invatatura lui Augustin dupa moartea lui luther cand Melanhton a ramas in ghilimele la conducerea biserici. Dar nici atunci nu toti lutherani au trecut de partea lui. De acea avem azi doua marturisiri lutherane: Confessio Augustana Marturisirea de credinta de la Ausburg scrisa de Martin Luther si Confessio Augustana Variata Marturisirea de la Ausburg modificata, modificata de Melanhton. Si din pricina influentei lui Melanhton astazi Biserica Lutherana este pe un drum total separat de cele de traditie Reformat-Calvina. Si cu toate ca majoritatea lutheranilor au respins modificarea invataturi despre Cina Dommului facuta de Melanhton, au remas cu restul influentelor si au pierdut in felul acesta inclinatia augustiniana adusa si lasata de Martin Luther. – adică au tras apa pe niște mizerii de erezii!

Dumitru Burlacu says:
November 28, 2012 at 11:38 pm
Vali e mult de scris aici despre Luther.Pozitia lui vizavi de liberul arbitru cuprindea mai multe aspecte ale caror formulari au creat o mare incurcatura.El nu sustinea pozitia lui Augustin spre sfarsitul vietii sale,cel putin nu in intregime(conditiile salvarii). Despre Augustin este mai clar: s-a dedat in aventura teologica pe care unii savanti o numesc astazi cea mai rafinata erezie in crestinism. Nu vorbesc de impactul lui ci doar efectele negative ale invataturilor gresite create/sustinute de el.

vali says:
November 29, 2012 at 11:11 pm
Dumitru doar pentru curiozitatea mea, spunemi te rog din ce traditie teologica te tragi?

Dumitru Burlacu says:
November 30, 2012 at 8:09 am
Sunt membru a unei biserici baptiste,membre a uniunii baptiste din Moldova (RM)

Adică chiar și urmașii lui Luther (coleg de ”reformă” protestantă) cu Calvin s-au lepădat de unele lucruri din calvinism (li s-au părut prea aberante!). Ca urmare lutheranii și reformații au mers pe drumuri diferite. Pe harta de aici / Olanda calvinistă / se văd zone mari lutherane și zone mici calviniste. În cea mai mare parte a zonelor protestante, această erezie a fost redusă.

Dacă chiar lutheranii, colegii de reformă protestantă cu calviniștii, s-au lepădat (parțial) de ereziile calviniste (erau prea gogonate), de ce să le primim noi?

Slăvit să fie Dumnezeu că spurcăciunile de erezii calviniste nu au ajuns să murdărească din interior religia baptistă din Republica Moldova, cum ruinează unele biserici baptiste de la noi! Să îi păstreze Dumnezeu curați pe ei, și să curețe de eretici (semi-calviniștii odată mântuți pe veci mântuiți, numiți și monergiști, cei cu ”harul suveran irezistibil”) religia și bisericile baptiste din România! Uitați aici / link / la ce mă refer când spun că calvinismul ruinează bisericile baptiste unde a ajuns să fie crezut (pot face orice, că nu își pierd mântuirea) – primele articole sunt în josul paginii.

Minte Biblia sau mint calviniștii?

Tit 2.1 Tu însă vorbeşte lucruri care se potrivesc cu învăţătura sănătoasăsă vedem care sunt acestea în Biblie, nu minciunile calviniste și semi-calviniste că harul nu este pentru toți ci doar pentru unii, la fel și Jertfa. Este evident că calviniștii mint:

Tit 2.11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat

1 Ioan 2.1 … Isus Hristos, Cel Neprihănit 2. este Jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi – foarte clar scris! Nu ne bucurăm de ”harul irezistibil” al satanei, ne bucurăm că prin Jertfă (și ca urmare a alegerii personale) numele noastre sunt scrise în ceruri!

2 Timotei 4
2 propovăduieşte Cuvântul, stăruie asupra lui la timp şi nelatimp, mustră (Dumnezeu să îi mustre pe eretici)
3. Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători (și învățături eretice) după poftele lor. – poți face orice pentru că nu există cădere din har.
4. Îşi vor întoarce urechea de la Adevăr şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite – de exemplu punctele Tulip ale calvinismului, Sola harababura, vrăjelile eretice ale sinodului de la Dort (care este în Olanda și vedem ce a ajuns calvinismul acolo! / vedeți linkul / Nu vrem să fim ca ei, odată mântuiți pe veci mântuiți, mântuirea nu se poate pierde orice ar face oamenii).

Ce va face Dumnezeu la Judecată și în veșnicie cu cei care propovăduiesc erezii? Ați văzut cum se pârjolește un porc? ”În veci de veci vor fi chinuiți”.

Nu vă lăsați înșelați de demonizații care vor să vă înșele cu învățăturile dracilor (ereziile nimicitoare că Dumnezeu v-a ales pe veci și că mântuirea nu se poate pierde!), ca să nu fiți cu ei în veșnicie.

Cele cinci “Sola” ale teologiei mântuirii pe veci – un răspuns după Biblie

Cei care se cred ”mântuiți pe veci” au pretenția falsă că se întorc la Sfânta Scriptură.

SOLA SCRIPTURA. Numai Scriptura este autoritatea finală în orice domeniu al vieţii, pentru că ea este Cuvântul lui Dumnezeu. – Sola Scriptura, nu învățătura dracilor că mântuirea este pe veci și nu se poate pierde!
/ confuzia-celor-mantuiti-pe-veci: Dumnezeu-a-ales-existenta-unui-nou-grup-crestinii-nu-persoane-separate-indivizi /
Se observă ușor că toată abureala de tentativă de teologie care ar vrea să ne învețe că odată mântuit ești mântuit pe veci, nu se bazează pe nimic, nici pe Scriptură, nici pe Stâncă. Punctele Tulip și astea cu Sola se proptesc una de alta, dacă iei una cad toate (ca piesele de domino) (deși unele Sola sunt corecte, nu sunt respectate de cei care le proclamă, ci sunt folosite spre strâmbarea Adevărului Biblic).

SOLA FIDE. Numai credinţa în Persoana şi lucrarea Domnului Isus Hristos, în afara faptelor noastre de neprihănire sau a meritului nostru uman, este mijlocul prin care păcătoşii primesc harul lui Dumnezeu. – meritele noastre există, dar sunt foarte mici și nu pot fi un motiv de îngâmfare sau de laudă de sine
/minciuna-eretica-a-fanaticilor-mantuiti-pe-veci-ca-Dumnezeu-si-oamenii-isi-impart-meritele/ . Oricum, credința doar teoretică (ca cea a dracilor) nu mântuie!

SOLA GRATIA. Numai harul lui Dumnezeu în Hristos, şi nu efortul uman, este modul prin care Dumnezeu îi mântuieşte pe cei păcătoşi. – Cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că răsplătește pe cei care Îl caută. Trebuie să Îl aleagă. Trebuie să umble cu Domnul pe calea mântuirii până la capăt. Vedeți  categoria / Mantuirea adevărată cu fapte / . Este foarte cunoscut că îl Noul Testament sunt multe imperative (porunci): duceți până la capăt mântuirea voastră, faceți roade vrednice de pocăința voastră, siliți-vă (depuneți efort) să intrați etc etc, adică trebuie să facem ceva practic (nu doar teoretic, că ești mântuit cu mântuirea ușoară și gata).

SOLUS CHRISTUS. Numai Hristos, în viaţa Sa perfectă şi moartea Sa ispăşitoare în locul păcătosului, este temeiul pentru acceptarea noastră de către Dumnezeu – și umblarea oamenilor cu Domnul pe calea mântuirii, până la capăt, pentru că doar cei care umblă cu Domnul până la capăt vor ajunge la destinația fericită. După Biblie, umblarea este practică cu Domnul, cu fapte. Credința fără fapte este moartă în ea însăși, vezi Iacov 2.14-26 (adică reușește să fie doar o vrăjeală).

SOLI DEO GLORIA. Gloria să fie numai a lui Dumnezeu pentru mântuirea păcătoşilor şi pentru orice altceva în viaţa aceasta şi în viaţa eternă care va urma – a lui Dumnezeu, nu a fanaticilor cu învățătura dracilor că mântuirea este pe veci și nu se mai poate pierde. Nici a noastră, a oamenilor în general (vezi linkul de la Sola fide).

Iacov 2
14. Fraţii mei, ce-i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască?
17. Tot aşa şi credinţa: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi – sola fide este țeapă religioasă
18. Dar va zice cineva: „Tu ai credinţa, şi eu am faptele. Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.”
19. Tu crezi că Dumnezeu este unul şi bine faci; dar şi dracii cred… şi se înfioară! – se vede că dracii sunt calviniști, pentru că au credință fără fapte vrednice de pocăință! Or fi și ei odată mântuiți pe veci mântuiți?
20. Vrei, dar, să înţelegi, om nesocotit (cel care se pretinde mântuit pe veci și atât), că credinţa fără fapte este zadarnică (fără folos de veșnicie, inutilă)? – nu credeți minciunile calviniștilor cu ”harul irezistibil”, ”suveranitatea”, că nu există cădere din har și mântuirea nu se poate pierde etc.
21. Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte, când a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?
22. Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui (credința practică, nu teoretică), şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvârşită.
23. Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Avraam a crezut (practic, nu doar teoretic) pe Dumnezeu, şi i s-a socotit ca neprihănire„; şi el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu.”
24. Vedeţi, dar, că omul este socotit neprihănit (și) prin fapte, şi nu numai prin credinţă.
26. După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă. – ”Odată mântuit pe veci mântuit”

Acest text singur din Biblie (Sola Scriptura = numai Biblia, nu cum le place ereticilor să strâmbe Adevărul) desființează întregul fundament al mântuirii ușuratice, pe veci (zidit pe nisip, nu pe Stâncă). Mai sunt și alte texte / vedeți articol / .

lup colti rL sh

Voi, ucenicii Domnului, umblați practic, cu Domnul, pe calea mântuirii până la capăt; nu vă lăsați înșelați, demonii vor să vă fure mântuirea prin lupii răpitori care sfâșie turma cu erezii nimicitoare că mântuirea este pe veci și că nu se poate pierde!

Minciuna calvinistă despre arminiști că Dumnezeu și oamenii își împart meritele

Un creștin care și-a ratat umblarea lui cu Domnul pe calea mântuirii s-a făcut calvinist (pentru mântuirea ușoară), am mai scris despre ce a făcut, de exemplu aici: / un-crestin-baptist-ratat-s-a-lepadat-de-domnul-si-de-invatatura-sanatoasa-pentru-calvin /

Voi analiza minciuna calviniștilor despre arminiști că Dumnezeu și oamenii își împart meritele.

Dumnezeu și oamenii conlucrează, fiecare își face partea lui, și de aici minciuna calvinistă că Dumnezeu și oamenii își împart meritele și laudele. Să vedem care este lucrarea fiecăruia ca să vedem ale cui sunt meritele:

La început, Dumnezeu a ales un popor care prin religia lui să conducă pe celelalte popoare la Dumnezeu. Religia era bazată pe jertfirea animalelor asupra cărora au fost puse păcatele oamenilor. Acest popor a dat faliment.
Încă de la facerea lumii, știind că va urma falimentul celor dintâi, Dumnezeu a ales un alt grup eterogen prin care să ofere mântuirea tuturor. Acest grup este format din creștini. Dumnezeu a făcut alt plan de mântuire, adică a ales altă modalitate de mântuire: prin Jertfă. Domnul Isus a luat asupra Lui păcatele noastre, ale tuturor. S-a făcut blestem pentru noi.

Filipeni 2.12. Astfel, dar, preaiubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea. 13. Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.

Să vedem lucrarea fiecăruia: Dumnezeu a creat oamenii, a făcut noul plan (posibilitatea) de mântuire. Fiul a împlinit acest plan (oferirea mântuirii prin Jertfă). Duhul Sfânt călăuzește. Sfânta Treime a împlinit partea mai grea a lucrării, de aceea are toate meritele (și împlinește în continuare, dar nu obligă)!

Posibilitatea de intrare pe calea mântuirii este ca un cec. Este pentru toți, dar puțini aleg să îl încaseze. Eu primesc un cec și îl încasez – nu este meritul meu. Lauda, nici atât. Mulțumesc pentru cec!
Oamenii trebuie să primească mântuirea prin har (iertarea a ceea ce a fost nu este prin fapte, ca să nu se laude nimeni). Apoi oamenii trebuie să umble cu Domnul pe calea mântuirii până la capăt (doar pe calviniști i-a mântuit Dumnezeu cu forța și acum ei nu mai scapă, nu există cădere din har, mântuirea nu se poate pierde orice ar face ei). Observăm că Mijlocitorul mijlocește, Duhul Sfânt călăuzește, deci meritele nu sunt ale noastre. Laudele sunt ale lui Dumnezeu.
Că am ajuns noi pe calea mântuirii este și meritul înaintașilor care au dus credința curată până la noi și a celor care ne-au chemat la pocăință. Nu este valabilă erezia cu ”harul suveran irezistibil”. Dumnezeu cheamă oamenii la pocăință prin alți oameni.

Galateni 3.13 Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi – fiindcă este scris: „Blestemat e oricine este atârnat pe lemn” – 14. pentru ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul făgăduit.

Tit 2.11 Harul lui Dumnezeu, care aduce (oferă, nu obligă) mântuire pentru TOȚI oamenii, a fost arătat.

Un eretic care a trecut de la învățătura biblică la mântuirea pe veci MINTE ca un fanatic

Un baptist era creștin (baptist arminist) dar l-a înșelat satana și a trecut la mântuirea pe veci, adică la mântuirea fără pocăință! Și scrie minciuni despre alții. Vedeți că este un individ obraznic, nesimțit care minte ca un fanatic ratat. Am comentat mai pe larg aberațiile (ereziile) mincinoase ale lui:
/un-crestin-s-a-lepadat-de-Domnul-si-de-invatatura-sanatoasa-pentru-mântuirea-pe-veci-si-atât/
Acum să îi numărăm minciunile.

Interpretarea calvinistă proclamă un Dumnezeu care mântuieşte minciună calvinistă. Calviniștii au un dumnezeu care a creat mulți oameni pentru osândă veșnică fără să îi întrebe măcar, fără să îi mântuiască, în mod clar acesta este satana, cum am mai arătat aici: / monstrul-numit-Dumnezeu / ,

iar cea a lui Arminius prezintă un Dumnezeu care permite omului să se mântuiască prin sine însuşi minciună, dacă s-ar mântui fără Jertfă (prin ei înșiși) atunci degeaba a mai înviat Cristos. Mântuiții pe veci mint despre ceilalți în loc să se pocăiască!

Arminianismul a făcut ca mântuirea omului să depindă în final de el însuşi – Biblia ne spune că oamenii trebuie să intre pe calea mânturii și să meargă pe ea până la capăt dacă vor să ajungă cu Domnul în veșnicie pentru că Dumnezeu îi cheamă, dar nu îi obligă, credinţa mântuitoare fiind văzută ca propria lucrare a omului şi nu ca lucrarea lui Dumnezeu în om. – aceasta este o minciună, se știe că Dumnezeu conlucrează cu credincioșii – Filipeni 2.12. Astfel, dar, preaiubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea. 13. Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea. Oamenii își fac partea lor, cu mare ajutor de sus.

Interpretarea calvinistă proclamă un Dumnezeu care mântuieşte – vedem cât sunt calviniștii de mincinoși: ei au un dumnezeu care NU îi mântuiește pe cei mai mulți, ci i-a creat pentru osândă veșnică degeaba, iar cea a lui Arminius prezintă un Dumnezeu care permite omului să se mântuiască prin sine însuşi – repetă o minciună calvinistă. Dumnezeu cheamă oamenii la mântuire. Intrarea pe calea mântuirii se face prin Jertfă, umblarea pe calea mântuirii se face practic, prin faptele fiecăruia (nu vrăjeală teoretică). Duhul Sfânt conlucrează cu oamenii care vor să umble pe calea mântuirii (am pus verset mai sus). Prima prezintă lucrarea trinitară angajată în vederea refacerii unei omeniri pierdute – se bazează pe vrăjeala cu harul irezistibil. Aceste trei mari acte ale lui Dumnezeu, şi anume alegerea făcută de Tatăl, răscumpărarea făcută de Fiul şi chemarea făcută de Duhul Sfânt – Duhul Sfânt nu se tăvălește la roșcove și porci, se aplică aceloraşi indivizi şi asigură fără greş mântuirea lor. – și alegerea făcută de dumnezeu ca să piardă foarte multe suflete fără să îi întrebe măcar ne arată că dumnezeul calviniștilor este satana.

Cealaltă interpretare conferă fiecăruia dintre aceste acte un obiectiv diferit. Fiul a deschis posibilitatea răscumpărării întregii omeniri , chemarea făcută de Duhul Sfânt se adresează tuturor celor cărora le-a fost vestită Evanghelia, iar alegerea Tatălui îi priveşte pe acei ascultători care răspund afirmativ. Această interpretare refuză să acorde fiecăreia dintre aceste lucrări divine capacitatea de a asigura mântuirea cuiva. – capacitatea de a obliga pe cineva să fie mântuit.

Astfel, aceste două teologii concep într-un mod cu totul diferit planul de mântuire. Pentru una, mântuirea depinde de lucrarea lui Dumnezeu – dumnezeul calviniștilor este satana pentru că lucrarea lui a fost să creeze mulți oameni pentru osândă veșnică degeaba, în timp ce pentru cealaltă ea se sprijină pe o lucrare a omului minciună calvinistă. Dumnezeu dă posibilitate oamenilor să aleagă să primească mântuirea și să umble cu Domnul pe calea mântuirii! Una include credinţa în darul divin al mântuirii – pentru mulți în darul demonic al pierzării veșnice obligatorii, în timp ce cealaltă o concepe ca fiind contribuţia omului la mântuirea sa – această învățătură este după Biblie. Una îi dă lui Dumnezeu toată gloria pentru mântuirea credincioşilor – dumnezeul lor este satana pentru că a creat mulți oameni pentru pierzare veșnică fără să îi întrebe măcar, în timp ce, pentru cealaltă, Dumnezeu şi omul îşi împart lauda minciună calvinistă, voi analiza de ce spun că aceasta este o minciună aici:

/minciuna-eretica-calvinista-ca-Dumnezeu-si-oamenii-isi-impart-meritele/

Stau minciunile în teologia eretică a celor care se cred mântuiți pe veci ca în teoria (ipoteza) evoluției.

Ioan 8.44. Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş (de suflete, chiar și mântuite dacă se poate); şi nu stă în Adevăr, pentru că în el nu este Adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii. 45. Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi.

Veți crede la dreapta judecată.

Confuzia calviniștilor – Dumnezeu A ALES existența unui nou grup (creștinii), nu persoane separate (indivizi)

Continuare (explicație) de aici:
/ canoanele-false-de-la-dort-dortrecht-un-raspuns dupa Biblie /

Pe saitul monergism un fost creștin ne spune cum a devenit (eretic) calvinist și prezintă aberațiile sinodului de la Dort.
Combat alegerea greșită a textelor din Biblie pe care s-au bazat (greșit) unele puncte.

1. Depravarea totală
Am arătat aici (există și alte texte din Biblie care arată acest lucru) că decăderea totală nu implică pierderea voinței libere:
/ pilda-fiului-pierdut tatal-nu-era-calvinist /

2. Alegerea necondiționată – o confuzie a calviniștilor
Credem că Biblia a fost scrisă sub inspirația Duhului Sfânt. Dar trebuie să avem discernământ ca să putem face deosebiri:
a. Cele care vin direct de la Dumnezeu sau au ieșit din gura Domnului Isus (de exemplu poruncile date lui Moise și toate cele spuse și lucrările Domnului Isus).
b. Unii oameni spun lucruri trăznite, care vin de la oameni și nu sunt inspirate de Duhul Sfănt (de exemplu salutul ”Veșnic să trăiești împărate” – A trăit veșnic?).  Daniel 6.6 și 21
c. Lucrurile rele făcute de oameni pentru că diavolul cel viclean i-a înșelat. Aceste lucruri vin de la satana. Sub inspirația Duhului Sfânt aceste lucruri satanice ne sunt povestite în Sfânta Scriptură, ca să cunoaștem că ele sunt urmate de rău (de blestem). De exemplu închinarea la idoli și murdărirea cu mizeria altora a adus, în mod repetat, mânia lui Dumnezeu peste poporul Său. La punctul b este un salut folosit în locul și vremea de atunci, nu este poruncit de sus.

Și acum să vedem pe ce se text din Biblie se bazează ”Alegerea necondiționată” calvinistă:
3 Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos.
4 În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui,
5 ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale,
6 spre lauda slavei harului Său pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui. (Efeseni 1) – este mai mult un salut. Se observă că este la începutul Epistolei, fiind o formă de salut. Textul acesta l-au observat calviniștii, dar textele despre pierderea mânturii (căderea din har) din Evrei 6 și 10 nu le-au observat. Dacă trăiau cu băuturi alcoolice lângă ei (precum Calvin, Spurgeon și alți semi-calviniști ”mântuiți pe veci” din vremea noatră) înseamnă că nu au găsit textele mai de la urmă pentru că erau matoliți până au ajuns să le citească și vedeau dublu (mântuți numai prin har).

Noi însă, fraţi preaiubiţi de Domnul, trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci de la început Dumnezeu v-a ales pentru mântuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului. (2 Tesaloniceni 2:13) Este evident faptul că Dumnezeu i-a ales pe creștini (ca grup) pentru mântuire. Dumnezeu ne-a ales ca grup nou, fiecare persoană poate decide să aparțină grupului sau nu. Trebuie făcută diferența: Dumnezeu a ales noul grup (în ansamblul lui), dar fiecare om alege individual.

Știm că în vechime Dumnezeu a ales un popor care să contribuie la chemarea la mântuire a celorlalte nații. Acest popor a dat faliment.
Așa că în Noul Testament, Dumnezeu a făcut altă alegere, a ales un grup de oameni (nu o etnie) care se numesc creștini. Ei se deosebesc de alții prin faptul că îl urmează pe Domnul și păzesc (practic) poruncile Lui.
Adică din VT (Legea veche) în NT (Legea nouă) s-a făcut trecerea de la un popor (grup etnic) la un grup așezat teologic pe Domnul Isus, Matei 16.18 Isus i-a zis: tu eşti Petru (piatră), şi pe această Stâncă voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. Cei care vor să aparțină acestui grup aleg singuri (ca persoane individuale). Ei aleg să răspundă chemării lui Dumnezeu și să Îl urmeze pe Domnul Isus, astfel ei se aleg singuri să fie creștini.
În vechime Dumnezeu a ales un popor și fiecare individ care era născut în acel popor era ales datorită apartenenței). Acum Dumnezeu a ales un grup (creștini) și permite oricui om să aleagă personal (individual) să aparțină lui Cristos.

Calviniștii au făcut o confuzie: au confundat alegerea (apariția și existența) grupului de creștini de către Dumnezeu cu alegerea personală (individuală) a oricărui om care vrea să fie creștin (să aparțină grupului).
Deci alegerea din text 4 În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui, 5 ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale (Efeseni 1) se referă la faptul că Dumnezeu a ales existența grupului de creștini în ansamblul lui, nu că Dumnezeu, la facerea lumii, i-a ales numai pe unii (pe ceilalți nu a avut chef, vedeți în link la ce duce această credință). Dumnezeu a rânduit mai dinainte existența acestui grup nou (creștinii) după buna plăcere a voii Sale, oamenii aleg fiecare individual apartenența la acest grup.

Vedeți aici / un articol / despre alegerea de către Dumnezeu a existenței grupului de creștini (în general) și despre talentele, însușirile puse de Dumnezeu în fiecare creștin, în vederea lucrării fiecăruia.

Explicația calviniștilor de la Dort este greșită pentru că se bazează pe o confuzie:
”Alegerea veşnică se referă la hotărârea fermă a lui Dumnezeu prin care, după libera şi buna plăcere a voii Sale, pe temeiul exclusiv al harul Său, a ales, în Isus Hristos, pentru mântuire, înainte de întemeierea lumii – din întreg neamul omenesc care a alunecat, prin propria lui greşeală, din starea iniţială de integritate, în păcat şi pierzare – un anumit număr de oameni, nici mai buni, nici mai vrednici decât ceilalţi, dar care zăceau, împreună cu aceştia, în aceeaşi stare nenorocită.” – Dumnezeu a ales un grup nou, nu indivizi. Oamenii au voință liberă să devină creștini. Harul irezistibil nu ține loc de voință liberă și Dumnezeu nu este un monstru!
Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a si chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit. (Rom. 8.30) Dumnezeu știa că primul grup (popor) ales, bazat pe Legea dată lui Moise, va da faliment așa că încă de la întemeierea lumii a ales un nou grup (creștinii) bazat pe umblarea prin călăuzirea Duhului Sfânt și care este câștigător aici și în veșnicie. Galateni 5.16 Umblaţi cârmuiţi (călăuziți, conduși) de Duhul şi ca urmare nu veți mai împlini poftele firii pământeşti. (traducere greșită Cornilescu).
Romani 8.30 Pe noul grup hotărât (ales) mai dinainte, i-a și chemat – a și creat deja acest grup nou (creștinii). Nici vorbă de predestinare individuală, a fost doar o confuzie (care a devenit erezie!).

Restul punctelor de la Dort nu merită comentate. Dacă măcar unul este fals, cad toate, pentru că se susțin unul pe altul. Nu se bazează pe Biblie, ci se susțin unul pe altul.

Matei 16.18. Si Eu iti spun: tu esti Petru [Petros] si pe aceasta Stâncă [petra] voi zidi Biserica Mea si portile Locuintei mortilor nu o vor birui.

Am găsit comentariul: ”Confuzia porneşte de cele mai multe ori de la jocul de cuvinte folosit de Isus: petra-Petros. Petros este numele apostolului Petru şi înseamnă „pietricică”, iar petra înseamnă stâncă, piatră stabilă – aceasta fiind Stânca Veacurilor (Hristos) pe care este întemeiată Biserica.”

Teologic suntem așezați pe Cristos, nu pe Calvin, care nici măcar nu ne interesează. Jertfa este bună pentru toți oamenii, Dumnezeu îi cheamă pe toți la mântuire dar doar unii răspund chemării și nu toți rămân până la capăt pe calea mântuirii. Doar cei care rămân vor fi cu Domnul în veșnicie!

Încă o confuzie: Dumnezeu a rânduit (ales) existența poporului în VT și a grupului de creștini în NT. Această ALEGERE a fost obligatorie și a fost pusă în practică! Să nu facem confuzia cu faptul că am fost chemați pe nume: suntem chemați când este vestită Evanghelia, prin Cuvânt, dar această chemare individuală (personală) nu este obligatorie. Tit 2.11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce (oferă, nu obligă) mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat. De unde știu că nu obligă: Luca 7.29 Tot poporul care l-a auzit, şi chiar vameşii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan; 30 dar fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui – Dumnezeu a avut un plan pentru ei, dar ei l-au respins.

Pilda fiului pierdut – Fiul ne-rătăcitor de acasă

Acest articol este o continuare de aici.

Luca 15
25. Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri.
26. A chemat pe unul din robi şi a început să-l întrebe ce este.
27. Robul acela i-a răspuns: „Fratele tău a venit înapoi, şi tatăl tău a tăiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a găsit iarăşi sănătos şi bine.”
28. El s-a întărâtat de mânie şi nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieşit afară şi l-a rugat să intre.
29. Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: „Iată, eu îţi slujesc ca un rob (nu ca un fiu, cu bucurie, în voința liberă) de atâţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă înveselesc cu prietenii mei (cu lumea);
30. iar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.”
31. „Fiule”, i-a zis tatăl, „tu întotdeauna eşti cu mine şi tot ce am eu este al tău.

Atuncă când primii ucenici ai Domnului L-au întâlnit prima dată, L-au luat în serios și s-au bucurat: Ioan 1.41 „Noi am găsit pe Mesia” (care înseamnă Hristos). Din viețile lor de după întâlnirea cu Isus se vede că au umblat cu Domnul pe calea mântuirii.

Ioan 1.
29 A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!
30. El este Acela despre care ziceam: „După mine vine un Om care este înaintea mea, căci era înainte de mine.
31. Eu nu-L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.”
32. Ioan a făcut următoarea mărturisire: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El.
33. Eu nu-L cunoşteam; dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: „Acela peste care vei vedea Duhul coborându-Se şi oprindu-Se este Cel ce botează cu Duhul Sfânt.”
34. Şi eu am văzut lucrul acesta şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.”

35. A doua zi, Ioan stătea iarăşi cu doi din ucenicii lui.
36. Şi, pe când privea pe Isus umblând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!
37. Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe şi au mers după Isus. – nu au zis că a venit ”harul irezistibil” peste ei și i-a mântuit cu forța, de acum sunt mântuiți prin har și nu își pierd mântuirea orice ar face. Biblia ne spune că ei au mers după Isus, nu s-au dus băuți la curve că ei sunt odată mântuiți pe veci mântuiți, pot face orice, pentru că nu există cădere din har.
38. Isus S-a întors; şi, când i-a văzut că merg după El, le-a zis: „Ce căutaţi?” Ei I-au răspuns: „Rabi (care tălmăcit înseamnă Învăţătorule), unde locuieşti?”
39. „Veniţi de vedeţi”, le-a zis El. S-au dus şi au văzut unde locuia; şi în ziua aceea au rămas la El. Era cam pe la ceasul al zecelea.
40. Unul din cei doi, care auziseră cuvintele lui Ioan şi merseseră după Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru.
41. El, cel dintâi, a găsit pe fratele său Simon şi i-a zis: „Noi am găsit pe Mesia” (care tălmăcit înseamnă Hristos).
42. Şi l-a adus la Isus. Isus l-a privit şi i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chifa” (care tălmăcit înseamnă Petru).
43. A doua zi Isus a vrut să Se ducă în Galileea şi a găsit pe Filip. Şi i-a zis: „Vino după Mine.” – nu, Doamne, mă duc la crâșmă că s-au ieftinit curvele, odată mântuit pe veci mântuit
44. Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru.
45. Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: „Noi am găsit pe Acela despre care a scris Moise în Lege şi Prorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif.”

L-au găsit pe Domnul și au rămas cu Domnul.

http://www.monergism.ro/index.php/confession/cum-a-aparut-acest-site/
https://emsal.wordpress.com/2011/03/24/monergism-ro/

Cum a apărut acest site?
Acest site a apărut din dorinţa de a găsi răspunsuri. În 2006, am iniţiat un studiu biblic despre viaţa şi lucrarea apostolului Pavel. Deşi citisem despre doctrina alegerii necondiţionate şi o studiasem la un curs de teologie sistematică, deşi participasem la o conferinţă despre mântuire a misiunii Heart Cry (condusă de Paul Washer), abia în primăvara acelui an mi-am pus cu adevărat întrebarea: care este baza alegerii pentru mântuire? Precunoaşterea sau harul lui Dumnezeu?
Am început să mă rog şi să cercetez. Biblia, manualele de teologie, resursele de pe internet. … Deşi, la început, poziţia calvinistă cu privire la alegere mi s-a părut nedreaptă şi imposibil de acceptat, totuşi am continuat să o studiez şi să o împărtăşesc cu cei apropiaţi. Am descoperit apoi învăţătura despre suveranitatea lui Dumnezeu în toate domeniile vieţii. Cartea lui Arthur W. Pink, The Sovereignty of God, a fost, pentru mine, ca o nouă revelaţie a caracterului lui DumnezeuDumnezeul ereticilor calviniști este satana pentru că a creat foarte mulți oameni pentru pierzare veșnică, așa caracter are – trebuie să fii nebun în înșelarea satanei ca să crezi așa erezie. Dintr-un creştin care dorea să deţină controlul (deşi eşua în fiecare zi doar ratații se fac calviniști pentru că nu le place să umble cu Domnul pe calea mântuirii! Individul acesta nu a umblat cu Duhul Sfânt, pe care L-am primit ca să ne ajute în umblarea aceasta, până la capăt) şi care se îngrijora mereu cu privire la viitor, am devenit un ucenic al lui Hristos plin de pace, fiind convins că planul lui Dumnezeu este perfect şi că nimic nu mă poate despărţi de dragostea Sa. – ereziile nimicitoare propovăduite și altora îl vor ține cu satana și în veșnicie. Nu este pagubă de cei care răspândesc otrava satanei.
Acum câteva luni am citit primele articole de pe monergism.com, un director de link-uri foarte bine realizat. Am observat, de asemenea, că în limba română s-au tradus foarte multe eseuri şi studii de teologie reformată – calviniștii (reformații) ne-au prigonit înaintașii, pe anabaptiști / vedeți articolul /  , așa că ce ne roade grija de ei și de ereziile dictatorului nebun drojdier Calvin? / vedeți articol cine au fost liderii reformei / .
/ La-inceput-era-Calvin – Biblia-sola-Scriptura-sau-traditia-altora /
vreți să ajungem ca aceștia? / vedeți categoria cum au ajuns cei mântuiți pe veci prin lume / .
Cum ereticii răspândesc ereziile spre folosul satanei:
însă nu am găsit niciun site care să le indexeze pe toate (sau măcar pe cele mai multe). Nu doream să “fur” ideea celor de la monergism.com, aşa că am cerut permisiunea lui John Hendryx, administratorul site-ului, de a prelua numele domeniului, formatul, dar şi unele articole publicate de el. Răspunsul lui Hendryx a fost: „I pray God that you make a site in Romanian. I believe someone has already done so in Portuguese.” Iar Dumnezeu a răspuns acestei rugăciuni! – satana, care este cu ereziile!

Ne întoarcem la Luca 15 și la fiul ne-risipitor, cel fără bucurie. Era cu tatăl, ar fi trebuit să aibă o bucurie permanentă. De ce nu o avea? Pentru că deși era acasă, cu tatăl, nu îi păsa de tatăl, ci voia să se bucure cu prietenii (din lume). Era acasă cu tatăl, dar era mai pierdut decăt fiul pierdut. Voia bucuria lumii, pentru că lumea era în sufletul lui! Există baptiști întorși de mult timp la credință, dar nu umblă cu Domnul și nu își găsesc bucuria în Domnul. Lipsa bucuriei, a plăcerii în Domnul face ca umblarea lor pe calea mântuirii să fie stearpă. Sunt obligați să umble pe calea mântuirii ca să ajungă cu Domnul în veșnicie. Dar plăcerea și bucuria lor este cu lumea. Așa că devin niște ratați sătui de Domnul și de mântuirea de care ar trebui să se bucure! Ei, cei fleoșcăiți în credință sunt prăzi ușoare pentru lupii răpitori semi-calviniști care aduc erezii nimicitoare: odată mântuit ești pe veci mântuit, orice ai face (cu lumea) nu îți pierzi mântuirea. Află că dumnezeu i-a ales pe ei la facerea lumii (de parcă dumnezeu i-a jucat la barbut sau la poker cu satana), a venit harul irezistibil peste ei si i-a mântuit cu de-a sila și ei acum sunt așa de bine mântuiți că nu își mai pot pierde mântuirea. Apoi primesc și partea otrăvitoare a bomboanei satanei, că pot face orice cu lumea că nu mai există cădere din har. Se vede că această învățătură este a dracilor și din faptul că dumnezeu a creat foarte mulți oameni pentru pierzare veșnică, fără să îi întrebe măcar. Dumnezeul calviniștilor este satana, tatăl minciunii și al ereziilor.

Bucuria cu harul irezistibil și faptul că dumnezeu i-a ales (numai) pe ei devine toxică pentru cei care cred și trăiesc erezia nimicitoare. Am văzut că starea lor de pe urmă devine mai rea decât cea dintâi!

2 Petru 2.20 În adevăr, dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăşi şi sunt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decât cea dintâi – și atunci unde mai este mântuirea care nu se poate pierde? Odată mântuit pe veci mântuit.

Pilda fiului pierdut (risipitor) – Tatăl nu era calvinist și fiul a ales prin voință liberă!

Luca 15 – Pilda fiului pierdut

11. Domnul Isus a mai zis: „Un om avea doi fii.
12. Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: „Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine.” Şi tatăl le-a împărţit averea.
13. Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea ducând o viaţă destrăbălată. 14. După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.
15. Atunci s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia – era păgân, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii – pentru ei erau animale necurate 16. Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele pe care le mâncau porcii – animale necurate, dar nu i le dădea nimeni.

17. Şi-a venit în fire şi a zis: „Câţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pâine, iar eu mor de foame aici!
18. Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi zice: „Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta
19. şi nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.”

20. Şi s-a sculat şi a plecat la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat mult.
21. Fiul i-a zis: „Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.”

22. Dar tatăl a zis robilor săi: „Aduceţi repede haina cea mai bună şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare.
23. Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne înveselim;
24. căci acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.” Şi au început să se înveselească.

porc p

Pilda fiului pierdut – Luca 15
versetele 11-16 Fiul pierdut pleacă de acasă și ajunge slugă la un păgân să păzească porcii (erau considerate animale spurcate). Îi lipseau chiar și roșcovele pe care le mâncau porcii.
versetele 17-19 fiul pierdut A ALES, prin voință liberă. La porcii păgânului, vedem că fiul pierdut și decăzut își păstrează voința liberă (chiar în maximul decăderii)
versetele 20-21 pune în practică ALEGEREA FĂCUTĂ
versetele 22-24 ”acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.” Şi au început să se înveselească.

Dumnezeu cheamă pe TOȚI oamenii – Tit 2.11 harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat
Jertfa este bună și valabilă pentru toți, dar nu toți vor să o primească.
”Harul irezistibil” – Tatăl nu se tăvălește între porci (necurați), unde fiul era slugă la un păgân (maximul decăderii).
Fiul ALEGE prin voință liberă (care rămâne liberă chiar și în maximul decăderii) să se întoarcă și se întoarce la Tatăl.

Canoanele (false) de la Dort (Dortrecht) – un răspuns după Biblie

Pe un sait un fost creștin ne spune cum a devenit (eretic) calvinist și prezintă aberațiile sinodului de la Dort. Am văzut că ele sunt ca piesele de domino: iei una și cad toate! Am pus explicații:

  1. Depravarea totală

9 … Fiindcă am dovedit că toţi, fie iudei, fie greci, sunt sub păcat,
10 după cum este scris: “Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar.
11 Nu este niciunul care să aibă pricepere. Nu este niciunul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu.
12 Toţi s-au abătut şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. (Romani 3)

12 De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit… (Romani 5) – a intrat moartea (veșnică), nu lipsa VOINȚEI! În întâmplarea cu îndrăcitul din care Domnul Isus o legiune de draci ni se spune că îndrăcitul a venit la Domnul Isus. Așa că să ne mai lase calviniștii și semi-calviniștii cu vrăjeala că oamenii nu au voință liberă. Poate nu avea Calvin, când o dădea pe alcool (drojdier nenorocit). Calvin nu avea voință liberă când mai ardea pe câte unul pe rug?

Corupţia radicală ne spune că umanitatea noastră are o problemă serioasă. Problema nu e doar la suprafaţă, ea se întinde până la inimă, merge până la miez. Ne naştem într-o stare de corupţie morală. Depravarea totală ne spune că nu suntem păcătoşi pentru că păcătuim; noi păcătuim pentru că suntem păcătoşi. Atunci când păcătuim, facem ceva ce vine în mod natural. – explicația este proastă, nu explică minciuna calvinistă cu lipsa voinței. Dumnezeu cheamă oamenii la mântuire, îi cheamă pentru că au puterea să răspundă.
R.C. Sproul

Încă de la început observăm slăbiciunea calvinismului. DUMNEZEU cheamă oamenii. Chiar suveranitatea lui Dumnezeu, proclamată (fals) de calviniști, ne face să credem că însăși chemarea tuturor oamenilor de către DUMNEZEU crează pentru TOȚI oamenii posibilitatea să răspundă. Dar dumnezeul calvinist, cel care a creat mulți oameni pentru osândă veșnică (fără să îi întrebe măcar) este satana. Am pus acest link și mai jos: / monstrul numit Dumnezeu /

2. Alegerea necondiționată

3 Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos.
4 În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui,
5 ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale, – i-a rânduit pe TOȚI pentru că Jertfa este bună pentru toți, dar doar unii, prin ALEGERE personală liberă, intră în valabilitatea Jertfei, pentru ei.
6 spre lauda slavei harului Său pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui. (Efeseni 1)

Noi însă, fraţi preaiubiţi de Domnul, trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci de la început Dumnezeu v-a ales pentru mântuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului. (2 Tesaloniceni 2:13)

Alegerea veşnică se referă la hotărârea fermă a lui Dumnezeu prin care, după libera şi buna plăcere a voii Sale, pe temeiul exclusiv al harul Său, a ales, în Isus Hristos, pentru mântuire, înainte de întemeierea hunii – din întreg neamul omenesc care a alunecat, prin propria lui greşeală, din starea iniţială de integritate, în păcat şi pierzare – un anumit număr de oameni, nici mai buni, nici mai vrednici decât ceilalţi, dar care zăceau, împreună cu aceştia, în aceeaşi stare nenorocită.

De asemenea, pe Isus Hristos Dumnezeu L-a rânduit, înainte de veşnicii, să fie Mijlocitorul şi Căpetenia tuturor celor aleşi şi temelia mântuirii lor. Astfel, Dumnezeu a hotărât să-L dăruiască pe Hristos celor aleşi pentru a-i mântui, a-i chema şi a-i aduce realmente la comuniunea cu Hristos, prin Cuvântul Său şi prin lucrarea Duhului Său cel Sfânt; cu alte cuvinte, a decis să le dea adevărata credinţă în Domnul Isus, să-i îndreptăţească şi să-i sfinţească şi, după ce îi va fi păstrat statornici în părtăşia cu Fiul Său, să-i proslăvească, pentru a demonstra gloria harului Său, după cum este scris: „În El (Hristos), “Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fară prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui, ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale, spre lauda slavei harului Său, pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui.” (Ef. 1.4-6). “Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a si chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.” (Rom. 8.30). – Dumnezeu i-a ales pe toți oamenii prin Jertfă, care este bună pentru toți. Așa cum spunea un pastor baptist-creștin, Jertfa este ca un cec în alb, este pentru toți, dar doar unii ALEG să îl încaseze! Mulțumim lui Dumnezeu pentru vremea de liniște și pentru că avem Biblii, dar aceste Biblii mai trebuie și citite. Și dacă căutăm în Biblie găsim: Tit 2.11. Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat; Romani 5.18 Astfel, dar, după cum printr-o singură greşeală a venit o osândă care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa. – așa că să ne lase calviniștii cu minciunile ereziei lor.

/ amintiri cu sfinti /

Erezia calvinistă a pornit de la o greșeală (o înțelegere greșită): / confuzia-calvinistilor-Dumnezeu-a-ales-existenta-unui-nou-grup-crestinii-nu-persoane-separate-indivizi /

3. Ispăşirea limitată

Romani 5.19 Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur Om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi. – Tit 2.11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat – Minte Biblia sau minte Calvin și calviniștii?

Ea va naşte un Fiu, şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale. (Matei1:21)

Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească,ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi. (Matei 20:28)

14 Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine,
15 aşa cum Mă cunoaşte pe Mine Tatăl şi cum cunosc Eu pe Tatăl; şi Eu Îmi dau viaţa pentru oile Mele. (Ioan 10)

A fost planul suveran al lui Dumnezeu Tatăl, dorinţa Sa glorioasă şi buna plăcere a voii Sale ca eficienţa dătătoare de viaţă şi mântuire a morţii nespus de scumpe a Fiului Său să se întindă la toţi aleşii Lui, pentru a le acorda numai lor credinţa justificatoare şi prin intermediul acesteia să-i conducă neabătut la mântuire. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a găsit cu cale ca Isus Hristos, prin sângele Său vărsat pe cruce (prin care El a confirmat Noul Legământ), să răscumpere din orice popor, din orice neam şi din orice limbă, pe toţi aceia care au fost aleşi din veşnicii pentru mântuire şi I-au fost daţi de Tatăl; să le acorde credinţa şi, împreună cu ea, toate celelalte daruri ale Duhului Sfânt, dobândite prin moartea Sa; să-i cureţe, prin sângele Său, de orice păcat: originar sau actual, comise fie înainte de convertire, fie după aceea; să-i păstreze statornici până la capăt şi, în final, să-i facă să se înfăţişeze înaintea Lui, slăviţi, fără vină şi fără prihană. – cu alte cuvinte Dumnezeu este un monstru, pentru că a creat foarte mulți oameni pentru osândă veșnică, fără să îi întrebe măcar. Nu avem nevoie de așa dumnezeu monstruos, acesta este satana, nu Dumnezeul creștinilor.

/ monstrul numit Dumnezeu /

Calviniștii vor să ne spună că Jertfa este handicapată, că nu este bună pentru toți. Pe unii Dumnezeu i-a creat pentru osândă veșnică, pe alții (puțini) pentru veșnicia cu El. Pentru unii Jertfa nu este valabilă, iar pentru alții Jertfa este atât de mare că pot face orice că nu își pierd mântuirea orice ar face – vedem la Judecată!

4. Harul irezistibil

Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. (Ioan 6:44)

În adevăr, după cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă cui vrea. (Ioan 5:21) – ar vrea să dea tuturor, dar unii îl resping prin voință liberă: Luca 7.29. Şi tot norodul care l-a auzit (pe Domnul Isus), şi chiar vameşii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan; 30. dar fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui. Avea Dumnezeu un plan bun de mântuire pentru ei, pentru TOȚI. Nu planul era handicapat, ci ALEGEREA lor liberă a zădărnicit acest plan al lui Dumnezeu pentru ei.

El ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt. (Tit 3:5) – se referă la mântuirea la trecut (la intrarea pe calea mântuirii).

“Dumnezeu a dat deci şi Neamurilor pocăinţă, ca să aibă viaţa.” (F. A. 11:18) – foarte bine ales versetul. Dacă Dumnezeu ar fi ales doar pe unii oameni pentru veșnicia cu El, cum Dumnezeu nu este schimbător ( Iacov 1.17 .. Tatăl luminilor în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare. ), ar fi continuat alegea poporului evreu, pe care l-a ales de la început.

Când Dumnezeu îşi manifestă buna plăcere a voii Sale în cei aleşi, deci când îi face să se întoarcă la El, nu numai că îngrijeşte să le fie transmis din exterior mesajul evanghelic şi iluminează puternic, prin Duhul Sfânt, mintea lor, pentru ca să poată pricepe şi discerne corect lucrurile Duhului Sfânt, dar, de asemenea, prin lucrarea eficace a acestui Duh regenerator, El pătrunde până în străfundurile omului, deschide o inimă care este încuiată, o înmoaie pe cea care este împietrită, o taie împrejur în chip spiritual, lucrează asupra voinţei şi îi acordă noi calităţi, aducând-o la viaţă din moartă cum era, făcând-o bună, blândă şi ascultătoare din rea, răzvrătită şi nesupusă cum era. Transformată şi tratată în felul acesta, voinţa credinciosului va deveni asemenea unui pom bun care produce roade bune. – este profund blasfemiator să spui că Duhul Sfânt luminează niște bețivi, stricați etc. Întîi oamenii ALEG să răspundă chemării lui Dumnezeu (ca urmare a rugăciunilor, văd mărturia personală, sub influența Duhului Sfânt și a îngerilor slujitori care lucrează dar nu obligă), își curăță camera și apoi vine Duhul Sfânt și locuiește. Este explicație în Biblie: pilda fiului pierdut. Tatăl nu s-a tăvălit prin balega porcilor (a venit harul irezistibil), ci fiul s-a întors la Tatăl. Aceasta este ordinea, nu se poate altfel.

5.Perseverenţa sfinţilor

26 Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v-am spus, nu sunteţi din oile Mele. 27 Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine. 28 Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. 29 Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu. (Ioan 10) – dacă nu ALEG ei să plece (definitiv) de pe calea mântuirii, conform Evrei 10 și 6

38 Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa,nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, 39 nici înălţimea, nici adâncimea, nicio altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru. Romani 8 – dacă nu plecăm noi de bunăvoie, înșelați de cel viclean

Nu prin meritele şi prin forţele lor, ci prin îndurarea gratuită a lui Dumnezeu reuşesc cei aleşi să nu piardă definitiv credinţa şi harul şi să nu rămână în prăbuşirea lor şi apoi să piară pentru vecii vecilor, lucru care, în ceea ce-i priveşte pe ei, s-ar întâmpla nu numai destul de uşor, dar în modul cel mai sigur posibil. Însă, din punctul de vedere al lui Dumnezeu, pieirea unui copil al Său nu se va întâmpla niciodată, pentru că planul alegerii Sale veşnice nu se poate schimba; nici promisiunile Sale nu pot fi încălcate; nici chemarea pe care a adresat-o pe temeiul planului Său neschimbător nu poate fi revocată; nici meritele, mijlocirea şi protecţia Domnului Isus Hristos nu pot fi nimicite; nici pecetea Duhului Sfânt nu poate fi zădărnicită sau abrogată. Ceea ce ei numesc ”planul alegerii Sale veșnice” este o minciună a satanei. Cineva spunea bine că punctele TULIP ale calvinismului sunt ca piesele de domino: dacă iei una, cad toate.
din punctul de vedere al lui Dumnezeu, pieirea unui copil al Său nu se va întâmpla niciodată – dacă rămâne copil al Său; dar dacă pleacă de bunăvoie, Dumnezeu îl lasă să plece
nici promisiunile Sale nu pot fi încălcate; nici chemarea pe care a adresat-o pe temeiul planului Său neschimbător nu poate fi revocată; nici meritele, mijlocirea şi protecţia Domnului Isus Hristos nu pot fi nimicite – de nimeni din afară, dacă copiii lui Dumnezeu rămân în Dumnezeu
nici pecetea Duhului Sfânt nu poate fi zădărnicită sau abrogată. – ba da, prin voință liberă!
Nicăieri în Biblie nu ni se spune că Dumnezeu îi ia pe oameni prizonieri în trenul mântuirii. Dumnezeu nu pocăiește cu forța, așa cum în Evul Mediu oamenii din diferite zone erau obigați să își schimbe religia după cum se schimba stăpânul locului. A venit ”harul irezistibil” și i-a pocăit cu de-a sila și au devenit protestanți, apoi ”harul irezistibil” (?!) i-a făcut pe unii iar catolici, iar reformați etc, după cum erau cuceriți și se schimba religia locului (oficială). Și toți îi prigoneau pe anabaptiști (botezați la maturitate, ca urmare a alegerii personale!) care nu au fost nici catolici, nici protestanți. Neo-protestanții de astăzi nu se trag nici din catolici, nici din protestanții calviniști, ci din anabaptiști, care nu au fost vreodată calviniști, slăvit să fie Dumnezeu pentru aceasta!

Un baptist-calvinist-mlădinist bețivan (nu degeaba este calvinist!) curvar drogat scandalagiu care a crezut învățăturile dracilor că mântuirea nu se poate pierde a zis că pe el și dacă îl dau afară din biserica baptistă, nu pot să îi ia mântuirea. A crezut învățătura dracilor că odată mântuit este pe veci mântuit, propovăduită de eretici: / dintre-doi-oameni-unul-va-fi-luat-si-altul-va-fi-lasat /

Ce au ajuns calviniștii în Olanda am văzut aici:

/ Olanda calvinista /

Mizeria că odată mântuit ești pe veci mântuit nu are legătură cu Biblia, ci doar cu niște vrăjeli care se susțin (împroptesc) una pe alta: dacă iei una, cad toate. Aceasta este casa zidită pe nisip, Biserica este zidită pe temelia Cristos. Cele două nu au legătură, sunt opuse. În veșnicie îi duc pe oameni în locuri opuse!

Evrei 10

26 Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa Adevărului, nu mai rămâne nicio Jertfa pentru păcate, 27. ci doar o aşteptare înfricoşată a Judecăţii şi văpaia unui foc (veșnic) care va mistui pe cei răzvrătiţi. 28. Cine a călcat Legea lui Moise este omorât fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori. 29. Cu cât mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări Sângele legământului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului? 30. Căci ştim cine este Cel ce a zis: „A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!”, şi în altă parte: „Domnul va judeca pe poporul Său.” 31. Grozav lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui Viu! – la Judecată!

Mulțumim lui Dumnezeu pentru vremea de liniște (de acum) și pentru Biblii, dar să le și citim! În Numele domnului Isus, să alunge Dumnezeu înșelarea satanei! Odată eliberați, dacă rămâneți în Duhul Sfânt nu veți mai fi înșelați. Să nu mai aibă satana cel viclean nimic în voi!

Obosiți după ce au deslușit punctele T.U.L.I.P. că mântuirea este pe veci și nu se mai poate pierde

obositi dupa ce au scris punctele calvinismului TULIPAm pus imaginea pe baza apetitului pentru băuturi alcoolice a lui Calvin, Spurgeon și a altora ca ei, odată mântuiți pe veci mântuiți.

Calviniștii ne-au prigonit înaintașii

http://www.anabaptisti.ro/i/istoria-anabaptistilor/101/

Martin Luther
Când Martin Luther s-a împotrivit puterii Romano-Catolice unii dintre nobili au trecut de partea lui. Ei sau despărţit de Biserica Romano-Catolică, luând şi teritoriile aflate sub jurisdicţia lor. Cu timpul, poporul Germaniei a devenit independent de Roma şi a îmbrăţişat religia lui Luther. Pe măsură ce conducătorii protestanţi au început să-şi formeze propriile guverne cu religia lor de stat, au încercat să-i forţeze pe fraţii Anabaptişti să se alinieze cu ei. Anabaptiştii fideli au suferit la fel de mult de pe urma bisericilor protestante cum suferiseră de pe urma Bisericii Romano-Catolice.
Luther a încercat să zdrobească credinţa waldenzilor şi a altor anabaptişti, dar n-a putut. Exasperat şi mâniat a declarat la un moment dat: ,,Ei au fost timp de secole experţi în folosirea Scripturii”. Chiar dacă a spus asta la mânie, Luther a mărturisit că anbaptiştii sau biserica anabaptistă era biserica tuturor vremurilor.
Reforma a sporit problemele anabaptiştilor pentru că acum atât catolicii cât şi protestanţii căutau să-i distrugă pe ei şi credinţa lor.

Anabaptiştii
Adevăraţii anabaptişti nu au fost nici catolici, nici protestanţi. În timpul Reformei, ei au luat atitudine împotriva doctrinelor false din bisericile catolice şi protestante. Ei au rămas un popor separat, credincioşi moştenirii primite de pe vremea apostolilor. Chiar dacă reformatorii protestanţi au ţinut la anumite adevăruri ale Evangheliei, anabaptiştii nu i-au acceptat ca fraţi. – nu erau curve spirituale ecumenice.
”Conducatorii care acceptau crezul luteran sau zwinglinian, stabileau fie o biserica de stat Luterana sau Zwingliniana. Formarea unei noi biserici de stat nu era ceva complicat. Conducatorul teritoriului respectiv dadea ordin preotilor sa se conformeze doctrinei si practicii noului credeu. Preotii duceau la indeplinire ordinele conducatorilor. Oamenii de rand nu aveau nimic de spus in aceasta problema.
Infiintarea acestor noi biserici de stat erau in avantajul personal al acestor conducatori. In felul acesta aveau control mai larg asupra bisericilor si asupra averilor manastirilor. In provinciile Lutherane, printul conducator era considerat summus episcopus al bisericii din acel stat. Surprinzator este faptul ca religia de stat se schimba in functie de poruncile autoritatilor civile. Anumite districte care trecusera la Zwinglianism, au trecut sub stapanirea unor conduceri Romano-Catolice, iar populatia acestor districte au reacceptat credeul Romano Catolic.
Locuitorii regiunii Palatinelor de Sus au fost nevoiti sa-si schimbe religia de patru ori in timpul Reformei. Oamenii, fie protestanti fie catolici nu au luat credinta lor in serios ca sa fie gata sa sufere persecutii pentru ea. Numarul martirilor Luterani si Zwinglinian (calviniști și ei) este foarte mic. Anabaptistii s-au plans de multe ori ca au fost ridiculizati pentru ca au fost gata sa indure persecutii pentru credinta lor. Dupa cum s-a aratat, orice disidenta sau deviere de la crezul bisericii de stat era sever pedepsita.
Din scrierile lui Luther si Zwingli, reiese clar ca in anii de inceput ai Reformei, ei au aparat principiul membriei voluntare, nevoia disciplinei in biserica si independenta bisericii de stat. Toate aceste obiective nu au putut fi atinse de Luther si Zewingli. Istoricul lutheran, profesorul Karl Mueller, Tuebingen, Germania, a spus:
„Puterea agresiva, cuceritoare, pe care lutheranii au manifestat-o in prima perioada, s-a pierdut oriunde, in momentul in care guvernantii au luat problema in mainile lor si au stabilit Crezul Lutheran.”

Protestanții ne-au persecutat înaintașii, anabaptiștii (re-botezații, mă refer la urmașii primilor ucenici, ei au existat de-a lungul mileniilor / vedeți articol / ). Din acești anabaptiști au apărut baptiștii, nu din protestanți. Între baptiști au apărut lupi în blană de oaie care răspândesc otrava semi-calvinistă că odată mântuit ești pe veci mântuit. Ei își acoperă astfel propria mizerie cu erezia. De ce să ne luăm după niște trădători (iude) pe care Biblia scrisă sub inspirația Duhului Sfânt îi numește lupi răpitori (eretici)?

Un argument pertinent

Cineva zicea că dacă Calvin mai ardea pe cineva pe rug, așa era în vremea aceea. În Evul Mediu oamenii erau mai sălbatici.
Să vă dau două argumente:
Noi trăim acum, de ce ne-am întoarce la Calvin și la sălbăticia Evului Mediu?
Pentru că protestanții (inclusiv Calvin și urmașii lui) i-au prigonit pe sfinți, ce legătură avem noi cu Calvin? De ce să ne întoarcem la ereticii care ne-au prigonit înaintașii (anabaptiștii)?

Ce va fi cu cei care primesc erezia nimicitoare Odată mântuit ești pe veci mântuit

1 Corinteni 15
1. Vă fac cunoscut, fraţilor, Evanghelia pe care v-am propovăduit-o, pe care aţi primit-o, în care aţi rămas
2. şi prin care sunteţi mântuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba aţi crezut.

Baptiștii vechi erau arminiști (credeau că Jertfa este valabilă pentru TOȚI oamenii, doar unii ALEG să intre pe calea mântuirii), adică erau creștini (mai sunt cei care țin credința veche, corectă).

Între baptiști au apărut lupii răpitori care vor să sfâșie turma și care au importat din America învățătura dracilor că Odată mântuit ești pe veci mântuit. A venit harul irezistibil și i-a pocăit cu de-a sila și ei acum sunt pe veci mântuiți, orice ar face, nu își pot pierde mântuirea, că nu există cădere din har.

Faptele Apostolilor 20
29. … Se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma;
30. şi se vor ridica din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor.

Dacă mulți oameni spun același lucru (și este după Biblie), iar câțiva (puțini) spun invers (pe dinafară de Biblie, ei doar strâmbă Biblia), pe cine trebuie să credem? Pe cei care spun după Biblie (și care sunt cei mulți).

Nu primiți învățăturile dracilor (o nouă evanghelie, falsă ca cei care au adus-o), ca să nu fi crezut degeaba!

Mare dezamăgire

Nu Universitatea este cu dezamăgirea, ci ereticii care se pretind ”mântuiți pe veci”. Mare dezamăgire când am găsit zilele trecute pe internet o mizerie eretică drăcească (produsă de unul de acolo), din care citez: ”Concluzia eseului este ca mântuirea nu se poate pierde.” – vedem la Judecată.

Sola Scriptura sau tradiția falsă?

Sola Scriptura – și ce facem cu tradiția mântuirii pe veci?

Una din formulările de bază ale protestanților (aceasta și Solus Christus au fost transmise și neo-protestanților) este Sola Scriptura.

Dar este extrem de evidentă înșelătoria conținută în Sola fide – opus acesteia, Biblia ne spune în Iacov 2 / vedeți articol / că credința fără fapte este a dracilor și nu mântuie, îndreptățirea inițială este prin credință, dar apoi trebuie să ne lucrăm îndreptățirea prin faptele noastre, prin umblarea noastră cu Domnul. Înșelătoria vicleană a satanei (tatăl minicunilor și al ereziilor nimicitoare) este și în Sola gratia – mântuirea nu este numai prin har; ci prin har Dumnezeu ne ajută să îndeplinim pretențiile Lui, nici vorbă de mântuire ușuratică, pe moment pentru veci – că doar ești mântuit și nu mai scapi, orice ai face, oricui ai sluji apoi / vedeți articol / .

Ca să ne facă să credem (sau măcar ca să ne influențeze spre învățătura dracilor cu mântuirea pe veci) tot felul de eretici ne îndeamnă să citim tot felul de scrieri ale unor mai mari sau mai mici eretici mai mult sau mai puțin fanatici. Dar nici unul nu ne îndeamnă să citim Biblia – Sola Scriptura!
De ce să ne întoarcem în Evul Mediu, în vremea lor, la scrierile lor eretice? Ce ne roade pe noi grija de tradiția care ar vrea să ofere o mântuire ușuratică, cu harul ieftin!?

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cele_cinci_sola – preluat cu modificări:
Sola scriptura („Numai prin Scriptură”)
Biblia e singurul Cuvânt inspirat și autoritar al lui Dumnezeu, fiind accesibilă tuturor (cu alte cuvinte, e limpede și se interpretează singură – doar pentru cei și de către cei care vor să cunoască Adevărul!). Această doctrină se opune direct învățăturii eretice că Biblia poate fi interpretată corect numai de Tradiția calvinistă și de Magisterium (adică ereticii mântuirii pe veci).

Am Biblia și îmi este îndeajuns!

Olanda mântuiților pe veci

politeia.org Prot-10-3Hartă preluată de pe politeia.org.

Aveam în față de câteva zile o hartă a Europei cu situația de după Calvin și știam că Dumnezeu are ceva de spus. Nu știam exact ce, până am auzit pe cineva zicând că a fost în Amsterdam și pe o stradă, în aer se simțea mirosul de droguri.

Citez dintr-un comentariu la un articol pe internet despre Calvin: ”Legat de Sinodul de la Dort, nu a fost tinut de discipoli lui Calvin ci de intreaga ramura Reformata a reformei, adica: in principal Biserica Reformata a Olandei …. ”

Într-un articol anterior scriam despre un creștin care a renunțat la credința curată ca să se facă ”mântuit pe veci”: / vedeți articol / . Acolo ni se spune ca la Dort (actual Dordrecht), ereticii calviniști i-au declarat eretici pe creștini (arminiști). Iată doctrinele satanei (învățăturile dracilor) de la Dort, combătute aici / vedeți categoria / .

O parte importantă a religiei reformate (calvină) este în Olanda.
http://morometia.ro/ofcr/religie-secularism/religia-si-secularismul-in-olanda/ – Bisericile protestante sunt în scădere la numărul de enoriași: 12,3% din populație, în scădere de la 60%, cât reprezentau la începutul secolului 20. Secularizarea și declinul în religiozitate au fost pentru prima dată observate în Olanda, în 1960, în zonele rurale protestante. Apoi s-a răspândit în marile orașe, precum Amsterdam și Rotterdam – Vedem ce s-a ales de ei: Își vând bisericile. Este încă o religie în moarte clinică (partea de acolo)!

Baptiștii (în vremea comunismului) au fost creștini arminiști (unii încă mai sunt creștini, să fie cât mai mulți din total!), de ce să se întoarcă acum în Evul Mediu și să adere la învățăturile fără legătură cu Biblia ale lui Calvin și ale urmașilor lui? El a fost un dictator drojdier alcoolist  care mai ardea pe câte unul pe rug. Oamenii nu erau calviniști pentru că a venit peste ei harul ”irezistibil”, ci pentru că i-a obligat prin teroarea instaurată (totuși a vrut să producă oameni mai buni). El a produs o dictatură intolerantă, așa ca Șaria (Statul Islamic). Ce legătură avem noi cu mântuirea lor pretinsă pe veci? / vedeți link categorie /  / și în special cine a fost / .

În religia reformată (numită și calvină) se practică botezul copiilor mici. Și femeile pot fi hirotonite. Spunea cineva despre Olanda că atunci ”cand te duci la biserica si dai peste un preot femeie lesbiana nu iti mai vine sa te duci a doua oară”. Nu a fost bun pentru ei arminismul (întoarcerea la creștinismul Biblic) și uitați-vă ce au ajuns!

După roadele lor îi cunoaștem. Așa că de ce să primim o altă evanghelie, falsă?

Baptiștii erau calviniști înainte de comunism în România?

”Baptisti din romania la origini erau calvini, macazul spre arminianism sa facut cu si sub jugul comunist.” – citez dintr-un comentariu pe internet la un articol despre Calvin.

Așa se explică de ce torționarul de aici

https://amfostbaptist.wordpress.com/2015/08/31/misionarul-mihai-cornea-si-tortionarul-ficior-ioan/

era baptist și de ce marele evanghelizator baptist Mihai Cornea a tras concluzia: Mulți draci am botezat eu la viața mea. Nu mă mir!

 

Ce spune Ioan Botezătorul despre cei care propovăduiesc mântuirea pe veci (că doar ești mântuit și nu mai scapi, nici să vrei)

Matei 3
1. În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în pustiul Iudeii.
5. Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudeea şi din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el;
6. şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.
7. Dar când a văzut pe mulţi din farisei şi din saduchei că vin să primească botezul lui, Ioan le-a zis: „Pui de vipere, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?
8. Faceţi, dar, roade vrednice de pocăinţa voastră.
9. Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: „Avem ca tată pe Avraam!” Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
10. Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom, care nu face rod bun, va fi tăiat şi aruncat în foc în focul veșnic.
11. Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, şi eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.
12. Acela Îşi are lopata în mână, Îşi va curăţa cu desăvârşire aria şi Îşi va strânge grâul în grânar; dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.”

Matei 3
Ioan a chemat oamenii la pocainta si unii au venit, iși marturiseau păcatele și erau botezați de el în Iordan. Dar au venit și falsificatori ai mântuirii reale (farisei și saduchei, teologi care citeau Scriptura ca să o strâmbe, nu să o trăiască), care credeau că odată ce au intrat în noua religie (mântuiți numai prin credință, numai prin har) nu mai trebuiau să facă nimic. Au venit cu credința că îl vor înșela pe Ioan. Se vede că nu au reușit:
7. Dar când a văzut pe mulţi din farisei şi din saduchei că vin să primească botezul lui, Ioan le-a zis: „Pui de vipere, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare? – Ioan i-a detectat rapid. Erau înaintașii celor care se cred mântuiți cu mântuirea ușuratică (pe moment, pentru veci și nu mai scapi) de astăzi, care trăiau cu impresia că odată ce te-ai mântuit ești pe veci mântuit. Mântuire ușoară numai prin harul ieftin, fără fapte.
8. Faceţi, dar, roade vrednice de pocăinţa voastră.
9. Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: „Avem ca tată pe Avraam!” – vrăjeala că Dumnezeu i-a ales doar pe unii ”în suveranitatea lui”, a mers harul irezistibil peste ei și i-a pocăit cu de-a sila fără fapte pe veci etc. Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii adevărați ai lui Avraam.
10. Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom, care nu face rod bun, va fi tăiat şi aruncat în foc – în focul veșnic.