Am arătat cum poate fi falsificată Biblia (spiritul Cuvântului) prin folosirea unor versete extrase din context. Ereticii care ar vrea să ne dea erezia mântuirii ușuratice, pe moment pentru veci, folosesc și versetele 18 și 19 din Efeseni 2 ca să facă să pară reală mântuirea pe moment, ușuratică, că ești mântut orice ai face apoi (cu Dumnezeu sau cu cel viclean, că oricum ești deja mântuit pe veci și nu mai scapi, nici dacă vrei).
Să vedem tot capitolul, pentru că textul spune altceva:
Efeseni 2
1. Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre
2. în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului – Lucifer, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.
3. Între ei eram şi noi toţi odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeşti, când făceam voile firii pământeşti şi ale gândurilor noastre şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalţi.
4. Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit,
5. măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi).
6. El ne-a înviat împreună şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus,
7. ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Lui faţă de noi în Hristos Isus.
8. Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.
9. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
10. Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele – din fiii neascultării v-ați făcut fii ai ascultării, umblarea cu Domnul este obligatorie!
În versetele 2 și 3 ni se spune despre fii neascultării și ce fac ei, în versetul 8 este intrarea pe calea mântuirii (adică în procesul mântuirii), iar în versetul 10 pare că este contrazis versetul 9, pentru că scrie de fapte, după ce a scris ”fără fapte” și ne dăm seama că ne este clar prezentată mântuirea ca un proces: prin har (fără faptele noastre) am intrat în procesul mântuirii (aceasta este mântuirea la timpul trecut), fiind în har umblăm cu Domnul, cu faptele noastre (cu care vom fi la Judecata finală) – mântuirea la timpul prezent, ca să ajungem, ”dacă va fi cu putință”, la mântuirea finală, în partea fericită a veșnciiei – mântuirea viitoare.
18. Căci, prin El, şi unii şi alţii avem intrare la Tatăl, într-un Duh – în viitor vă voi spune cum se făcea intrarea în Sfânta Sfintelor, după ce Marele Preot se curățea îndelung, și la ce ducea o greșeală, pentru care erau pregătiți ceilalți.
19. Aşadar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu,
20. fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos.
21. În El toată clădirea, bine închegată, creşte ca să fie un Templu sfânt în Domnul.
22. Şi prin El şi voi sunteţi zidiţi împreună, ca să fiţi un locaş al lui Dumnezeu, prin Duhul.
Și dacă din neascultare (v. 2-3) ai intrat pe calea mântuirii (v. 8) și apoi te întorci la neascultare (cu lumea), ce proces de mântuire mai este acela?
protest baptist 