Căderea din har

Galateni 5.4 Voi, care vreţi să fiţi consideraţi drepţi prin Lege (se referă la Legea veche, dată prin Moise), v-aţi despărţit de Cristos, aţi căzut din har.

Și atunci cum zic ereticii cu mântuirea pe veci că nu există cădere din har? Că dacă ai ieșit de bunăvoie din har, nici măcar nu mai ai de unde cădea!

Problema care era cu cei din biserica din Galatia este că au vrut să se întoarcă și spre Legea veche și să țină părți din ea – de aici unii zic că nu trebuie roade vrednice de pocăință pentru mântuire (că dacă faci fapte bune înseamnă că vrei să Îl ajuți pe Dumnezeu să te mântuiască și aia nu este mântuire), deși acestea sunt fapte care însoțesc umblarea cu Domnul (în Legea harului, care are și ea pretenții care trebuie respectate) – ei confundă faptele (ritualurile) Legii vechi cu cerințele Legii harului – și poruncile Domnului Isus trebuie respectate, împlinite, ca să ajungi să fii cu Domnul în veșnicie!

Deci galatenii au căzut din har, pentru că au vrut să țină și părți ale Legii vechi, iar Legea veche a fost dată ca oamenii să cunoască ce este păcatul. S-au supus de bunăvoie Legii care condamna păcatul și astfel au căzut din har. Și atunci cum nu este cădere din har?

Și dacă ieși din propriul tău proces de mântuire (uiți și de renașterea de sus, și de schimbarea minții și de faptele de pocăință) și te întorci în păcat (pretinzându-te mântuit pe veci), aceasta nu este tot cădere din har? Dacă faci orice, cu lumea, nu înseamnă că te-ai întors sub Legea veche, care condamnă păcatul? Dacă nu îți mai trebuie umblare cu Domnul (decât poate puțin, superficial, de ochii fraților), nu înseamnă că te-ai despărțit de Cristos? Numai dacă pretinzi umblarea în har, cu Domnul, pentru propria mântuire, ai căzut din har? Dar dacă devii mai rău ca unii din lume, mai jos decât ai fost atunci când ai intrat în proces de mântuire, aceasta nu este cădere din har?!

Luca 11
24 Duhul necurat, când iese afară dintr-un om, umblă prin locuri fără apă şi caută odihnă. Fiindcă n-o găseşte, zice: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit.”
25 Şi, când vine, o găseşte măturată şi împodobită.
26 Atunci se duce de mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decât el; intră împreună în casă, se aşază în ea, şi starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decât cea dintâi.” – aceasta nu este despărțire de Cristos?!

Lasă un comentariu